| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40] > | Hal(al) de limba romana Thread poster: Mihai Badea (X)
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 22:19
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| expresia "web site" e preluată incomplet şi greşit în dicţionare | Mar 30, 2008 |
În engleză, nu este vorba de un cuvânt nou sau de un sens nou al cuvântului "site", ci de o expresie sau de un substantiv compus. În limba în care s-a inventat termenul, expresia completă este "web site / website" cu prescurtarea "site", după cum se precizează în dicţionare. Sensul expresiei este de "loc/adresă pe web".
De la "site", dicţionarul face trimitere la expresia completă "Web site", aşa cum este normal şi corect într-un dicţionar care se respectă şi care respe... See more În engleză, nu este vorba de un cuvânt nou sau de un sens nou al cuvântului "site", ci de o expresie sau de un substantiv compus. În limba în care s-a inventat termenul, expresia completă este "web site / website" cu prescurtarea "site", după cum se precizează în dicţionare. Sensul expresiei este de "loc/adresă pe web".
De la "site", dicţionarul face trimitere la expresia completă "Web site", aşa cum este normal şi corect într-un dicţionar care se respectă şi care respectă o limbă.
http://www.merriam-webster.com/dictionary/web%20site
http://www.merriam-webster.com/dictionary/site
Eu văd problema puţin diferit. Pe mine cel mai mult mă surprinde faptul că, spre deosebire de alte limbi (spaniolă: sitio web, franceză: site web, site sur le Web, italiană: sito web, neerlandeză: weblocatie, website sau webstek, germană: Site, Webseite, Website, daneză: websted, netsted, estonă: veebisait, slovacă: webová stránka sau webová lokalita, suedeză: webbplats, şi exemplele pot continua), în română, se preia în dicţionare respectabile, editate de Academie, o formă incompletă, aş zice chiar trunchiată, a expresiei din limba de origine (care este "web site"). După părerea mea, forma de dicţionar, indiferent cum ar arăta sau cum s-ar pronunţa ea, ar trebui să conţină în mod obligatoriu şi cuvântul "web". Aşadar, atâta timp cât dicţionarele româneşti vor continua să preia o formă incompletă şi incorectă a expresiei originare, din punctul meu de vedere, mesajul pe care-l transmit este că nu şi-au făcut temele suficient (la care se adaugă şi alte probleme deja cronice ale dicţionarelor româneşti cum ar fi greşelile de ortografie la totul pasul etc.).
Personal, eu prefer forma "sit web" (două cuvinte, nu unul singur "sit", care are cu totul alt sens, adevărat şi de acord) şi mi-e complet dezagreabil "site-uri" (cf. DOOM2). Nu e natural pentru o limbă flexionară ca desinenţele să se adauge după liniuţă pentru a proteja o rădăcină străină şi dubioasă sub aspectul pronunţiei şi al grafiei. Limba română a fost întotdeauna mult prea primitoare şi prea îngăduitoare pentru cuvinte de origine străină care nu au legătură cu natura sau cu regulile limbii noastre. Mi-e greu să înţeleg şi să concep cum se poate prelua într-o limbă (căci motivaţia preluării este tocmai faptul că este vorba de tehnologii şi de concepte noi pentru care, chipurile, nu există cuvinte în română), un termen fără a ţine cont, la un asemenea nivel, de forma lui în limba de origine. În cazul de faţă, impresia mea este că nici măcar calchierea din engleză nu e făcută ca lumea.
Dar consider că evoluţia acestei expresii neologice în limba română e departe de a se fi încheiat, mai degrabă se află într-o etapă incipentă şi, dacă e să-mi spun părerea, superficial cercetată de către autorii de dicţionare. ▲ Collapse
| | | | Dasa Suciu
Local time: 22:19
English to Romanian
+ ...
| barbarisme versus neologisme | Mar 30, 2008 |
De ce pluralul este corect fără cratimă? Fiindcă toate pluralurile cuvintelor româneşti sunt fără cratimă. Site deja e cuvânt românesc, din moment ce deja apare în dicţionare, deci se conformează şi el regulii şi face pluralui siteuri, deci fără cratimă. De altfel şi sit urmează aceeaşi regulă: tot omul zice situri arheologice, nu sit-uri arheologice. [/quote]
Îmi pare rău, dar eu cred că siteuri este un barbarism care se vrea neologism. Este un cuv�... See more De ce pluralul este corect fără cratimă? Fiindcă toate pluralurile cuvintelor româneşti sunt fără cratimă. Site deja e cuvânt românesc, din moment ce deja apare în dicţionare, deci se conformează şi el regulii şi face pluralui siteuri, deci fără cratimă. De altfel şi sit urmează aceeaşi regulă: tot omul zice situri arheologice, nu sit-uri arheologice. [/quote]
Îmi pare rău, dar eu cred că siteuri este un barbarism care se vrea neologism. Este un cuvânt pe jumătate din engleză (site) pe jumătate din română (desinenţa de plural -uri).
http://www.pruteanu.ro/4doaro-TOT.htm
http://muntealb.bravehost.com/Articole/limba-romana.htm
Este inevitabilă pomenirea lui George Pruteanu! Odihnească-se în pace!
Deci nu are cum să fie cuvânt românesc, cum este de ex. tramvai. Eventual este din romengleză!
http://dexonline.ro/search.php?cuv=tramvai
Cât despre sit (singularul), este scris tot aşa cum se şi pronunţă în limba română, dar provine tot de la site (engl. şi fr.). Pluralul situri (pronunţat cum se scrie) nu contravine cu nimic regulilor limbii române (şi nici auzului nostru). Pe când siteuri (pronunţat cum se scrie), sună ca şi cum ar fi cu totul alt cuvânt necunoscut ca sens, pentru că cei care nu sunt vorbitori de engleză aşa sunt tentaţi să-l pronunţe, şi nu saituri.
[Edited at 2008-03-30 16:59] ▲ Collapse
| | | | Lucica Abil (X)
Romania
Local time: 22:19
Italian to Romanian
| Avem o misiune! | Mar 30, 2008 |
Cristiana Coblis wrote:
Personal, eu prefer forma "sit web" (două cuvinte, nu unul singur "sit", care are cu totul alt sens, adevărat şi de acord) şi mi-e complet dezagreabil "site-uri" (cf. DOOM2).
Subscriu!
OvidiuKatz wrote:
... locaţie (ştiu, şi ăsta e un cuvânt controversat, dar folosirea lui cu sens de loc, ca traducere a lui location din engleză, e tot mai frecventă şi sună foarte natural; precis e doar o chestiune de foarte puţin timp până să fie dat în dicţionare cu sensul ăsta) ...
Mie îmi sună a incultură şi a lene ... Până nu demult „locatar” era folosit cu sensul de „locuitor” (ca în „locatarii blocului”). Acum, este rândul termenului „locaţie” să se bucure de aceeaşi (lipsă de) consideraţie. Hai să ne luăm misiunea în serios şi, cel puţin noi, să folosim „locaţie” doar cu sensul de închiriere/chirie sau de taxă (sancţiune), după caz.
| | | | lucca
Romania
Local time: 22:19
English to Romanian
| Înţelegerea necesităţii şi acceptarea inevitabilului | Mar 30, 2008 |
Cred că sunt destul de conservator din punct de vedere lingvistic, dar nu mă opun introducerii unui neologism atunci când noţiunea respectivă nu are echivalent autohton potrivit (lipseşte în limba română). Putem încerca să fim creativi (de ex., ca francezii în terminologia IT), dar adoptarea unei atitudini lingvistice prea conservatoare, puriste, în aceşti ani de când România asimilează câte ceva din ce-i prin lumea mare, nu este doar ingrată, ci şi contraproductivă. Cu timp... See more Cred că sunt destul de conservator din punct de vedere lingvistic, dar nu mă opun introducerii unui neologism atunci când noţiunea respectivă nu are echivalent autohton potrivit (lipseşte în limba română). Putem încerca să fim creativi (de ex., ca francezii în terminologia IT), dar adoptarea unei atitudini lingvistice prea conservatoare, puriste, în aceşti ani de când România asimilează câte ceva din ce-i prin lumea mare, nu este doar ingrată, ci şi contraproductivă. Cu timpul, limba va decide singură ce variante se vor impune.
În altă ordine de idei: azi am citit undeva (pe un blog?) că, istoric, diacriticele din română provin din turcă! Atunci, ş şi ţ cu sedilă n-ar fi, de fapt, greşite.
Eu am aflat acest lucru abia azi!
M-aş bucura să aflu mai mult despre acest subiect (era să zic topic de la cineva cu pregătire lingvistică sistematică. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 22:19
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| despre originea diacriticelor | Mar 30, 2008 |
Tot azi am citit că ă şi ş ar proveni din dacă şi iliră pe acest sit web relativ nou: http://diacritice.ro/
În altă ordine de idei: azi am citit undeva (pe un blog?) că, istoric, diacriticele din română provin din turcă! Atunci, ş şi ţ cu sedilă n-ar fi, de fapt, greşite.
Greu de crezut. Din câte ştiu eu, turcii foloseau alfabetul arab până când Atatürk a introdus alfabetul latin. Ar fi fost greu ca limba română să adopte "ş" din turcă prin intermediul alfabetului arab, iar "ţ" nu există în alfabetul turc. Nu ştiu să existe vreo teorie lingvistică în acest sens.
[Editat la 2008-03-30 22:00]
| | | | lucca
Romania
Local time: 22:19
English to Romanian
| Dacă şi iliră | Mar 30, 2008 |
Cristiana Coblis wrote: Tot azi am citit că ă şi ş ar proveni din dacă şi iliră pe acest sit web relativ nou: http://diacritice.ro/
Dacă şi iliră? Hmmm...
Situl e cam vag şi nu prea up to date. Metoda cu Alt am descoperit-o singur înca de la Word Perfect 5.1. Am scris despre ea pe forum şi am abandonat-o de câţiva ani.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 22:19
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| | Originile diacriticelor | Mar 30, 2008 |
Cristiana Coblis wrote: Tot azi am citit că ă şi ş ar proveni din dacă şi iliră pe acest sit web relativ nou: http://diacritice.ro/
Interesantă teoria! Mă întreb însă dacă se referă la foneme sau la grafeme (sau ambele), fiindcă nu ştiu dacă există multe texte antice scrise în aceste limbi, sau chiar ce alfabete s-au folosit pentru ele.
Am recitit notele mele din anul trecut, când am cercetat puţin despre originile alfabetului românesc, dar din păcate se pare că n-am păstrat mare lucru despre acest subiect. Nu îmi aduc aminte în ce carte am citit asta, dar conform scriselor mele, au fost controverse despre fonemele /ă/ si /î/. Iniţial s-au recomandat grafemele a şi e pentru /ă/, iar pentru fonemul /î/ s-au folosit o gamă largă de grafeme, inclusiv a, e, i, â, ê, î şi nu numai. Doar mai târziu, după ce principiul etimologic a lăsat locul principiului fonetic, s-a convenit asupra grafemului ă pentru /ă/ în anul 1904. Din păcate însă, nu se zice în notele mele de unde anume au provenit grafemele respective.
Cât despre turcă, am aflat că alfabetul turc modern a fost înfiinţat în anul 1928. Se pare că alfabetul latin s-a folosit şi anterior într-o oarecare măsură, dar n-am putut să aflu dacă literele precum ş, ğ şi aşa mai departe au existat înainte de această dată. Dacă nu, probabil că nu limbii turce îşi datorează originile diacriticele româneşti. Apropo de grafemul ţ, dacă am reţinut bine, profesorul meu mi-a zis odată că este singura literă din alfabetul românesc care nu există în vreo altă limbă, aşa că posibil să fie o creaţie pur românească.
Este doar o ipoteză, dar citind mai departe în notele mele, am văzut că un simbol aproape identic cu î (dar fără spaţiu) s-a folosit în alfabetul chirilic român pentru combinaţia î + n / î + m. Apare şi aici ca penultima literă:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Alfabetul_chirilic_român
Poate că este numai o coincidenţă, dar cine ştie...
Update: am găsit mai multe note, dar sursa este tot necunoscută, din păcate (am scris numărul de pagină, dar nu numele cărţii - ce util! )
Potrivit misterioasei mele surse, iniţial au fost propuse o mulţime de alfabete, inclusiv opt proiecte separate înfiinţate de S. Micu-Klein şi G. Şincai. Grafemul ş s-a impus datorită unui dintre proiectele lor (concurentele fiind s, sh şi un alt simbol pe care nu îl pot reproduce aici, care seamănă cu un hibrid al literelor l şi s). Aceşti lingvişti au aparţinut "şcolii latine" şi sub influenţa lor s-au mai impus şi j din franceză, ch şi gh din italiană, şi â şi î pentru fonemul /î/ (nu se zice de unde).
Dat fiind că au împrumutat cel puţin un grafem din franceză, mi se pare posibil, teoretic, că şi â şi î au fost preluate tot din franceză, iar poate ş şi ţ s-au bazat pe ç din franceză.
[Edited at 2008-03-31 08:43]
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 22:19
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| baza fonetică a limbii române | Mar 30, 2008 |
Teoria se referă la foneme fără doar şi poate. Limbile dacă şi iliră nu aveau o scriere proprie (deşi Haşdeu susţinea că ar fi existat un sistem de scriere dacic şi există teorii legate de unele descoperiri arheologice, dovezi clare nu există sau nu au fost încă descoperite sau suficient cercetate). De la origini până în prezent, limba română a folosit mai multe alfabete, printre care şi cel chirilic (el însuşi format pe baza alfabetului grec vechi). Se pare că, spre deo... See more Teoria se referă la foneme fără doar şi poate. Limbile dacă şi iliră nu aveau o scriere proprie (deşi Haşdeu susţinea că ar fi existat un sistem de scriere dacic şi există teorii legate de unele descoperiri arheologice, dovezi clare nu există sau nu au fost încă descoperite sau suficient cercetate). De la origini până în prezent, limba română a folosit mai multe alfabete, printre care şi cel chirilic (el însuşi format pe baza alfabetului grec vechi). Se pare că, spre deosebire de alfabetul latin şi de cel grec, cel chirilic avea litere corespunzătoare sunetelor din limba română. Iar alfabetul chirilic folosit în limba română conţinea şi semne grafice proprii.
Însă, după părerea mea, orice litere sau alfabete ar fi fost folosite de-a lungul timpului, ele desemnau sunete din limba română vorbită şi formau cuvinte în limba română, care conţineau acele sunete.
În mod ironic, se pare că o parte din sunetele marcate în prezent prin diacritice provind din limba dacă şi au rezistat în pofida imposibilităţii reprezentării lor grafice în alfabetul grec sau latin vechi. Perene foneme!
[Editat la 2008-03-31 00:20] ▲ Collapse
| | | | | Check-in, check-out | Apr 15, 2008 |
Pe site-ul unui hotel: cazarea se face la ora..., decazarea se face la ora...
Cum vă sună "decazarea"?
[Editat la 2008-04-15 15:05]
| | | | Oana Duta
Local time: 22:19
English to Romanian
+ ...
Sinceră să fiu, n-am auzit de termenul acesta până acum. În vremurile bune se spunea că se predă camera, însă astăzi se poate orice.
| | | | adio0067
Local time: 22:19
English to Romanian
+ ...
| Mi se pare normal :) | Apr 16, 2008 |
Făcând o paralelă cu o casă de amanet, antonimul lui „a gaja” ar fi „a degaja”.
Rugăm clienţii să degajeze până la ora douăsprezece... 
| | |
|
|
|
| Limba română? | Apr 16, 2008 |
Dasa Suciu wrote:
De ce pluralul este corect fără cratimă? Fiindcă toate pluralurile cuvintelor româneşti sunt fără cratimă. Site deja e cuvânt românesc, din moment ce deja apare în dicţionare, deci se conformează şi el regulii şi face pluralui siteuri, deci fără cratimă. De altfel şi sit urmează aceeaşi regulă: tot omul zice situri arheologice, nu sit-uri arheologice.
Îmi pare rău, dar eu cred că siteuri este un barbarism care se vrea neologism. Este un cuvânt pe jumătate din engleză (site) pe jumătate din română (desinenţa de plural -uri).
http://www.pruteanu.ro/4doaro-TOT.htm
http://muntealb.bravehost.com/Articole/limba-romana.htm
Este inevitabilă pomenirea lui George Pruteanu! Odihnească-se în pace!
Deci nu are cum să fie cuvânt românesc, cum este de ex. tramvai. Eventual este din romengleză!
http://dexonline.ro/search.php?cuv=tramvai
Cât despre sit (singularul), este scris tot aşa cum se şi pronunţă în limba română, dar provine tot de la site (engl. şi fr.). Pluralul situri (pronunţat cum se scrie) nu contravine cu nimic regulilor limbii române (şi nici auzului nostru). Pe când siteuri (pronunţat cum se scrie), sună ca şi cum ar fi cu totul alt cuvânt necunoscut ca sens, pentru că cei care nu sunt vorbitori de engleză aşa sunt tentaţi să-l pronunţe, şi nu saituri.
[Edited at 2008-03-30 16:59] [/quote]
De când România a deschis graniţele, încep să admir din ce în ce mai mult evoluţia limbii italiene (până la un moment dat pentru că au cam început şi ei să facă abuz de limba engleză). Italienii traduceau orice cuvânt, până ce şi Charles a fost tradus în Carlo Dacă nu reuşeau să traducă un cuvânt, îl inventau şi aşa ajungi să cauţi în dicţionar cuvinte care nu există, dar care se folosesc (ex: raggruppattrice). Sunt / erau extrem de prolifici din acest punct de vedere.
În ceea ce priveşte site, l-au italienizat în „sito” şi bineînţeles că pluralul este „siti” şi nu mi se par scandalizaţi. Înţeleg că România, datorită poziţiei geografice, a simţit nevoia să conserve latinitatea limbii, dar mi se pare că acum s-a trecut în partea opusă. Se folosesc cuvintele aşa cum sosesc fără să se încerce măcar o traducere sau adaptare. Dacă România face asigurări auto după modelul italian, bineînțeles că limbajul asigurărilor auto este plin de italienisme, informatica, şi nu numai, de englezisme, etc. De câte ori vin a casă, rămân cu gura căscată la TV şi nu-mi vine să cred: se scrie ACE se citeşte AS În Italia se face publicitate la Dacia Logan iar sloganul este: „Se scrie Dacia, se citeşte Renault!”
Dacă limbajul juridic este plin de arhaisme, celelalte limbaje nu mai folosesc limba română şi atunci mă întreb, despre care limbă română vorbim?
| | | | Dasa Suciu
Local time: 22:19
English to Romanian
+ ...
| Limba română | Apr 17, 2008 |
Am citit pe undeva că francezii ar duce o adevărată luptă de a păstra limba lor cât mai curată. Se fac şi un fel de buletine informative cu indicaţii de folosire a unor traduceri de termeni în limba franceză în locul anglicismelor.
Cât priveşte citatul care apare pe fond alb în postarea de mai sus e un citat din OvidiuKats pe care nu l-am preluat bine. Deci nu eu am spus acele cuvinte. Ce am spus eu se află după, drept comentariu la citat.
| | | | | Quo vadis, România? | Apr 21, 2008 |
Rândurile mele de azi au 2 teme, mai mult sau mai puţin distincte.
M-am mişcat şi eu acum vreo lună şi mi-am comandat Gramatica Academiei de la Editura Academiei. Le-am solicitat informaţii, dacă şi cum livrează în afara Bucureştiului, mi-au răspuns şi am comandat-o.
Nu am primit-o
La sfârşitul săptămânii trecute le-am scris, întrebând despre starea comenzii mele.
Iată răspun... See more Rândurile mele de azi au 2 teme, mai mult sau mai puţin distincte.
M-am mişcat şi eu acum vreo lună şi mi-am comandat Gramatica Academiei de la Editura Academiei. Le-am solicitat informaţii, dacă şi cum livrează în afara Bucureştiului, mi-au răspuns şi am comandat-o.
Nu am primit-o
La sfârşitul săptămânii trecute le-am scris, întrebând despre starea comenzii mele.
Iată răspunsul:
„Imi cer scuze dar eu nu am stiut ca nu mai sunt Gramaticii ...... s-au epuizat. Dar mai apare a doua editie peste 1 - 2 luni. M-ai tinem legatura.”
Este citat perfect, am şters doar semnătura persoanei.
No comment.
Aţi identificat cu siguranţă cele 2 idei principale. ▲ Collapse
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Hal(al) de limba romana | TM-Town | Manage your TMs and Terms ... and boost your translation business
Are you ready for something fresh in the industry? TM-Town is a unique new site for you -- the freelance translator -- to store, manage and share translation memories (TMs) and glossaries...and potentially meet new clients on the basis of your prior work.
More info » |
| | Trados Business Manager Lite | Create customer quotes and invoices from within Trados Studio
Trados Business Manager Lite helps to simplify and speed up some of the daily tasks, such as invoicing and reporting, associated with running your freelance translation business.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
