| Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16] > | Oferte cel puţin caraghioase Thread poster: Cristina Popescu (X)
|
|---|
Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 15:59
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| Secţiunea "Tarife" de pe ProZ | Jul 16, 2008 |
Ralu75 wrote:
Buna ziua,
am o intrebare pentru cei ce traduc in domeniul tehnic. Eu cum nu mai sunt de mult in tara, nu mai stiu ce tarife se practica de ex. pt. o traducere din domeniul constructiilor/electro din germana in romana. E drept nici eu nu am mai facut de mult asemenea traduceri si cred ca o sa ma chinui mult la inceput. Multumesc
Vă sugerez această pagină: http://www.proz.com/?sp=rates_view
| | | | Big Ben
Local time: 15:59
Romanian to English
| Nelamuriri.. | Jul 16, 2008 |
Monika..
Ce legatura exista intre utilizarea de softuri si tarife..?!!! Cine ti-a explicat tie ca utilizarea softurilor presupune si tarifarea la un pretz redus?!!! E prima data cind aud asa ceva. Softurile si programele in general sint facute sa usureze munca utilizatorilor, indiferent de domeniu. CORECT pina aici. Dar are idee respectivul cit costa aceste softuri?!! Ele sint o investitie utila dar, ca orice investitie, trebuie si recuperata. In plus utilizarea multor programe nu ... See more Monika..
Ce legatura exista intre utilizarea de softuri si tarife..?!!! Cine ti-a explicat tie ca utilizarea softurilor presupune si tarifarea la un pretz redus?!!! E prima data cind aud asa ceva. Softurile si programele in general sint facute sa usureze munca utilizatorilor, indiferent de domeniu. CORECT pina aici. Dar are idee respectivul cit costa aceste softuri?!! Ele sint o investitie utila dar, ca orice investitie, trebuie si recuperata. In plus utilizarea multor programe nu este chiar la indemina oricui. Foarte multi clienti solicita sa se reproduca si elementele grafice (schite, tabele, etc) din documentul original. Traducerea sa arate identic cu originalul, diferenta fiind doar de limba. Si aici tot softurile si programele intervin. Efortul, timpul, munca sint mai mari. De ce ar trebui eu sa-i fac reducere unui client? Pentru ca am bagat bani in niste programe si stiu sa le utilizez ?!!! Data viitoare spune-i respectivului sa isi cumpere softurile si sa-si traduca singurel.. daca tot e asa de simplu!:)
Lucia
Dintr-un calcul aproximativ, 550 cuvinte ar fi cam 2 pagini. Corect? 25 dolari ar fi cam 55 lei. Tarif per pagina 27,5 lei !!! La pretul acesta ceea ce ai vazut tu erau mai mult ca sigur oferte. Nu stiu in ce constau "serviciile suplimentare" .... legalizare notariala?
Am si eu o curiozitate? Cam cit ar fi corect sa ceri unui client direct pe 1 pagina tradusa intr-un termen de 1 ora?! Care sint tarifele pt un asemenea serviciu?
[Edited at 2008-07-16 18:42] ▲ Collapse
| | | | | Oferte 2 în 1 | Jul 17, 2008 |
Mi-au căzut şi mie ochii pe superoferta cu 25$. Da, într-adevăr, este cel puţin caraghioasă. Mai ales partea cu serviciile suplimentare. Dar acum na, oamenii încearcă şi ei. Nu-i poţi împiedica să facă asta
În ce priveşte oferta de evaziune fiscală la preţuri de tot râsul, trimisă la numeroşi traducători pt. limbile italiană şi mai nou, engleză, este de-a dreptul amuzantă. Eu de fiecare dată... See more Mi-au căzut şi mie ochii pe superoferta cu 25$. Da, într-adevăr, este cel puţin caraghioasă. Mai ales partea cu serviciile suplimentare. Dar acum na, oamenii încearcă şi ei. Nu-i poţi împiedica să facă asta
În ce priveşte oferta de evaziune fiscală la preţuri de tot râsul, trimisă la numeroşi traducători pt. limbile italiană şi mai nou, engleză, este de-a dreptul amuzantă. Eu de fiecare dată i-am răspuns persoanei (bănuiesc că e aceeaşi persoană având în vedere formularea, deşi numele diferă şi e posibil să fie chiar fictive pentru că nu am găsit nicio informaţie relevantă pe internet) că o dau în judecată şi că o reclam la Administraţia Financiară. Mă enervează şi faptul că persoana nu e capabilă să trimită mesaje punând destinatarii la BCC. Dar poate a fost mai bine asa, ca am dat reply to all, ca să vadă şi alţii cam cum ar trebui abordate astfel de propuneri. ▲ Collapse
| | | | Lucica Abil (X)
Romania
Local time: 15:59
Italian to Romanian
| Tarife pentru clienţi direcţi | Jul 17, 2008 |
Big Ben wrote:
Lucia
Dintr-un calcul aproximativ, 550 cuvinte ar fi cam 2 pagini. Corect? 25 dolari ar fi cam 55 lei. Tarif per pagina 27,5 lei !!! La pretul acesta ceea ce ai vazut tu erau mai mult ca sigur oferte. Nu stiu in ce constau "serviciile suplimentare" .... legalizare notariala?
Am si eu o curiozitate? Cam cit ar fi corect sa ceri unui client direct pe 1 pagina tradusa intr-un termen de 1 ora?! Care sint tarifele pt un asemenea serviciu?
Mai întâi, tarifarea se face, în mod obişnuit, la cuvânt. Prin urmare, 25/550 = 0,045 $.
Dacă ne uităm pe pagina indicată de Cristiana, observăm că pentru perechea EN>RO tarifele medii pe cuvânt sunt următoarele (ţin să precizez că acestea sunt, sau ar trebui să fie tarife pentru agenţii):
- Minimum: 0.08 USD, 0.05 EUR
- Ţintă: 0.10 USD; 0.07 EUR
Să luăm în calcul tariful mediu minim (deşi aceasta este o abordare greşită faţă de un client nou). Majorare pentru urgenţă (de obicei, între 50% şi 100%): 0,08 $ + 0,08*50% = 0,12 $. Majorare pentru client direct (agenţiile plătesc traducătorului cel mult 50% din tariful aplicat clientului direct): 0,12 $ + 0,12*0,50% = 0,18 $.
Mi se pare că tariful oferit de 0,045 $ nu este tocmai egal cu tariful mediu minim de 0,18 $. Ca să nu mai vorbesc despre serviciile suplimentare (servicii de marketing), incluse în termenul şi plata pentru serviciul de traducere propriu-zis.
În altă ordine de idei, este de observat că pe forumul în limba română, spre deosebire de cele în alte limbi, se vorbeşte foarte puţin despre tarife. Cred că ar trebui să ne aplecăm mai des asupra acestui subiect esenţial pentru fiecare dintre noi.
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:59
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| discuţii despre tarife | Jul 17, 2008 |
Cred că ai dreptate, Lucia. Vorbim destul de puţin despre tarife, şi atunci, despre unele destul de ruşinoase de 5-10 RON / pagină, preţuri la care se tot bat unii cu pumnul în piept că traduc.
Deşi în Uniunea Europeană nu este legală recomandarea şi fixarea de tarife, este totuşi voie să discutăm cât mai deschis şi să facem studii şi sondaje
ATR îşi propune un astfel de studiu asu... See more Cred că ai dreptate, Lucia. Vorbim destul de puţin despre tarife, şi atunci, despre unele destul de ruşinoase de 5-10 RON / pagină, preţuri la care se tot bat unii cu pumnul în piept că traduc.
Deşi în Uniunea Europeană nu este legală recomandarea şi fixarea de tarife, este totuşi voie să discutăm cât mai deschis şi să facem studii şi sondaje
ATR îşi propune un astfel de studiu asupra tarifelor şi salariilor traducătorilor şi interpreţilor români pentru începutul toamnei. Va fi un sondaj şi un studiu amplu, asemenea celui privind piaţa traducerilor şi cred că va fi un instrument foarte util pentru traducători. Sper să putem conta pe sprijinul dumneavoastră pentru realizarea lui. De asemenea, într-o acţiune ATR din toamnă vom relua sesiunea despre preţuri de la Conferinţa ATR de la Sibiu 2007, care s-a bucurat de succes. ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 15:59
Romanian to English
Lucia multumesc de lamuriri. Nu stiu daca tarifarea la cuvint e neaparat o regula dar in principiu vorbim de acelasi lucru. Foarte multi traducatori utilizeaza tarifarea la caractere (pagina de 2000 caractere cu spatii sau 1800 caractere fara spatii). De altfel vad ca si pe siteul tau personal ai pretul atit la cuvint (0,15) cit si la caractere (25 euro/pag - 1 pag = 1500 caractere cu spatii). Ideea e ca se ajunge cam tot pe acolo si calculul meu cu 27,5 lei/pag e corect:)
Pe mine m... See more Lucia multumesc de lamuriri. Nu stiu daca tarifarea la cuvint e neaparat o regula dar in principiu vorbim de acelasi lucru. Foarte multi traducatori utilizeaza tarifarea la caractere (pagina de 2000 caractere cu spatii sau 1800 caractere fara spatii). De altfel vad ca si pe siteul tau personal ai pretul atit la cuvint (0,15) cit si la caractere (25 euro/pag - 1 pag = 1500 caractere cu spatii). Ideea e ca se ajunge cam tot pe acolo si calculul meu cu 27,5 lei/pag e corect:)
Pe mine ma surprinde ceva.. ! Am observat pe acest forum 2 tipuri distincte de traducatori.
Mai intii sint cei care se pling de tarifele mici de pe piata interna si militeaza pentru majorarea lor, ba chiar solicita introducerea de tarife minime la nivel national (practica care contravine legislatiei in vigoare, dar acesta e alt subiect). Mai grav, unii colegi spun ca nu ar putea nici macar sa se intretina exclusiv din veniturile de traducator.
La polul opus sint cei care afirma ca nu fac fata cererii desi au niste tarife in euro care in lei se duc undeva la 1 milion/pag (engleza). Acestia isi permit sa refuze oferte gen cea de mai sus considerind-o ridicola.
Cum va explicati aceasta diferenta enorma de tarife?! Cred ca ar trebui mentionat pentru ce piata sint valabile aceste tarife cu multe zerouri in coada. Se trezeste un traducator care e la inceput sa ceara unui client de pe piata interna aceste tarife si-l lasa inima pe bietul client:) ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:59
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| tarife diferite | Jul 18, 2008 |
Big Ben wrote:
Mai intii sint cei care se pling de tarifele mici de pe piata interna si militeaza pentru majorarea lor, ba chiar solicita introducerea de tarife minime la nivel national (practica care contravine legislatiei in vigoare, dar acesta e alt subiect).
Este normal ca traducătorii să dorească să fie plătiţi mai bine, atât pe piaţa externă, cât şi pe cea internă.
Fixarea sau recomandarea de tarife este o problemă diferită. Eu am nişte puncte de vedere pe această temă. În momentul de faţă, există tariful stabilit prin lege de MJ care dă dreptul traducătorilor autorizaţi să lucreze la 14,5 RON pe pagina A4 la două rânduri (care corespunde paginii standard europene de 1500 caractere fără spaţii sau 1800 caractere cu spaţii) la limbile clasificate drept internaţionale, fixează cote de tarifare pentru limbi rare, urgenţe, weekenduri şi sărbători legale etc.. Cu toate acestea, mulţi traducători autorizaţi nu respectă acest tarif fixat de MJ printr-un act legislativ, pe motiv că nu ar fi un tarif minimal sau pe motiv că pur şi simplu nu-l cunosc (nu poţi băga informaţii cu sila în capul oamenilor, fiecare trebuie să aibă minimul interes de a se informa în privinţa unor aspecte elementare). Cu toate acestea circulă oferte pe piaţa internă cuprinse între 3,5 şi 10 RON pe pagină, iar traducătorii cer stabilirea de tarife minimale, deşi cu legea în mână - care le dă dreptul să perceapă tarife mai mari de 14,5 RON pe o pagină mai mică - ei solicită totuşi 10 RON pe pagină de la clienţi. Mă scuzaţi că nu înţeleg fenomenul! Trebuie să fim de o naivitate rară să ne imaginăm că oricine altcineva ar emite recomandări sau ar fixa tarife (prin documente fără putere de lege) ar putea să obţină respectarea lor, în condiţiile în care cele stabilite prin lege nu sunt respectate. Altfel, cum s-ar explica faptul că unii traducători autorizaţi nu reuşesc să găsească clienţi pentru 10 RON, iar alţii reuşesc să obţină tarife de 100 RON pe pagină, în aceleaşi condiţii de piaţă? Din punctul meu de vedere, această situaţie demonstrează clar că fixarea de tarife, chiar şi prin lege, în condiţiile în care există un număr disproporţionat de oferte faţă de cererea pe piaţă internă, nu funcţionează, deoarece piaţa se autoreglează în orice condiţii. Astfel acolo unde există penurie (limbi rare), tarifele sunt foarte mari şi unde există un număr de ofertanţi cu mult peste cererea de pe piaţă, tarifele scad cu mult sub pragul (unic, fix) stabilit prin lege.
Trecând peste acest aspect pe care nici nu cred că are rost să-l mai tot precizez, fiind de la sine evident, în Uniunea Europeană fixarea sau chiar recomandarea de tarife pe o piaţa liberă este ilegală (şi există cazuri recente, în domeniul traducerilor, de procese intentate de Biroul pentru Concurenţă şi Protecţia Consumatorului al Uniunii Europene pentru interferenţe mult mai mici în zona recomandării de tarife). Aşadar, eu zic că este oarecum utopic, în condiţiile în care România face parte din UE şi UE apără cu străşnicie piaţa liberă şi mecanismele ei caracteristice, să ne gândim sau să sperăm că cineva va fixa tarife, cu riscurile menţionate mai sus, pentru toţi traducătorii, inclusiv pentru cei care nu sunt capabili, cu legea în mână, să obţină tarifele la care le dă dreptul legea.
Acestea fiind spuse, un mecanism economic invincibil ne spune că atunci când o piaţa mai mică se alătură la o piaţă mai mare, tarifele de pe piaţa mică vor tinde să se alinieze la tarifele de pe piaţa mare. Aşadar, strict economic vorbind, tarifele de pe piaţa românească au început să tindă şi vor continua să tindă să se alinieze la cele de pe piaţa europeană. Drept este că nici cele de pe piaţa europeană nu sunt unitare şi diferă de la o ţară la alta, dar aceste diferenţe nu sunt majore. Depinde de fiecare dacă doreşte să fie în coada acestei tendinţe sau în avangarda ei.
Unul dintre avantajele profesiei de traducător independent este că poţi să-ţi alegi clienţi de pe pieţe favorabile din unele puncte de vedere (tarife, condiţii şi uzanţe, legislaţie etc.). Conform diferitelor sondaje şi studii, efectuate în alte ţări, traducătorii independenţi lucrează preponderent cu clienţi străini. Acest lucru este logic, dat fiind că traducerea este o ocupaţie prin excelenţă transnaţională şi, în plus, traducătorul trebuie să traducă în limba sa dominantă sau maternă (drept care clienţii care au ceva de tradus într-o limbă străină caută traducători nativi în ţările respective şi nu la ei în ţară). În momentul de faţă, situaţia la noi este oarecum divizată între cei care lucrează exclusiv pentru clienţi din străinătate, la preţurile practicate pe pieţele respective, şi cei care lucrează pentru clienţi autohtoni, la preţurile locale. De aceea există diferenţe majore de tarifare şi, evident, de discurs. Însă nu va trece mult timp şi traducătorii vor începe să solicite şi pe piaţa internă tarifele pe care le obţin de la clienţi externi, deoarece traducătorii specializaţi în domenii cu mare căutare şi care pot să lucreze anumite tipuri de texte nu sunt mulţi şi, la o adică, de ce şi-ar pierde vremea un traducător, care este deja foarte ocupat, să lucreze pentru un client care îl plăteşte la o fracţiune din tariful pe care îl percepe în mod normal? Traducătorii care se plâng că nu reuşesc să obţină tarife decente şi să câştige decent din traduceri sunt, marea lor majoritate, traducători care nu au competenţele specializate şi tehnice cerute de clienţi în momentul actual.
Însă eu cred cu tărie că nu va dura mult şi ne vom alinia la practicile şi la tarifele lumii civilizate şi, treptat, se va renunţa la traducerile în limbi străine şi la săparea pieţei altor colegi nativi din ţări cu tarife mari. Noi vorbim de dumping la tarife de 10 RON pe pagină pe piaţa noastră, dar colegi din străinătate vorbesc de dumping de provenienţă estică pe pieţele lor unde tarifele sunt de peste 25 euro pe pagină. În condiţiile în care noi, de bună-voie, am intrat pe o piaţă europeană, trebuie să acceptăm faptul că pe această piaţă concurează şi alţii care trebuie să îşi câştige pâinea şi să-i lăsăm pe traducătorii din alte ţări să traducă în limbile lor materne la tarifele la care ei îşi pot plăti chiriile şi cheltuielile şi să ne vedem de traducerile în limba română pe care numai noi le putem realiza, peste care nu se bagă nimeni şi pe care putem obţine tarife bune, fără intervenţii în stil comunist pe piaţa liberă, cu condiţia să ne mai dezmeticim puţin. Oricum, în opinia mea personală, problema nu se reglează prin fixarea de tarife, ci prin educarea neobosită şi continuă a traducătorilor în spiritul bunelor practici actuale şi a competenţelor specifice profesiei de traducător în mileniul III.
[Editat la 2008-07-18 11:41]
| | | | Big Ben
Local time: 15:59
Romanian to English
| Legislatie tarife | Jul 18, 2008 |
Cristiana...
Foarte multa lume face referire la legislatia in vigoare care reglementeaza tarifele pentru traduceri. Ce unii omit, si am vazut si aici pe forum acest lucru, este cui se adreseaza aceasta legislatie si ce spune ea exact.
Tu te referi la legea 178/ 1997 modificata ? Aceasta lege reglementeaza tarifele traducatorilor autorizati NUMAI atunci cind acestia presteaza servicii unor institutii publice cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Just... See more Cristiana...
Foarte multa lume face referire la legislatia in vigoare care reglementeaza tarifele pentru traduceri. Ce unii omit, si am vazut si aici pe forum acest lucru, este cui se adreseaza aceasta legislatie si ce spune ea exact.
Tu te referi la legea 178/ 1997 modificata ? Aceasta lege reglementeaza tarifele traducatorilor autorizati NUMAI atunci cind acestia presteaza servicii unor institutii publice cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti.
Serviciul se efectueaza in baza unui contract de prestari servicii intre traducator si institutia publica care il solicita. Aceste tarife sint obligatorii!!! Nu reprezinta un minim sau un maxim si repet, sint valabile numai in relatia cu institutiile publice sus mentinate. Nu ma poate obliga nimeni ca in relatia mea cu ceilalti clienti de pe piata sa lucrez conform acestor tarife. Tarifele mele ca traducator pot varia, peste sau sub acele tarife.
Deasemenea in discutie apare mereu faimoasa Anexa 4.
Hai sa clarificam si acest aspect. Anexa 4 spune foarte clar: TARIFE PENTRU TRADUCERILE EFECTUATE DE CĂTRE NOTARII PUBLICI SAU PERSONALUL ANGAJAT AL ACESTORA, CARE SUNT AUTORIZAŢI CA TRADUCĂTORI. Sintem eu sau dvs notar publc? Sintem eu sau dvs angajat al unui birou notarial ???!!! NU...! Sintem PFA, SRL-uri, etc.
Spunea cineva aici pe forum ca Uniunea notarilor din Romania ar fi dat aceste tarife din deosebita grija pentru noi!!!Nimic mai fals..! Aceasta anexa nu face referire la traducatorii PFA ci numai la notarii autorizati sa faca traduceri (foarte putini) si la birourile notariale care au secretare/traducatori.
Sper ca acum e clar pentru toata lumea ca tarifele pe piata libera/concurentiala nu sint si nu pot fi reglementate prin lege. Nu exista minim, nu exista maxim! Exista insa niste diferente colosale intre cei care lucreaza pt piata interna si cei care lucreaza pt extern.
PS: Stau si ma intreb.. cum or fi priviti traducatorii care lucreaza pt extern cu 20-25 euro/pag (sub pretul pietii internationale) de colegii lor din strainatate ?? Cred ca la fel cum ii privesc ei pe cei din Romania care lucreaza pe 10-15 lei/pag.. DUMPERI!:) Foarte interesant aspectul subliniat de Cristiana..!:)
[Edited at 2008-07-18 12:12] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
| Cum e cu tarifele minime | Jul 18, 2008 |
Ca tradăcători şi interpreţi autorizaţi, dorim tarife minime numai la traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat, ceea ce este întru totul justificat.
Prin traduceri autorizate şi interpretariat autorizat, înţelegem traducerile şi interpretariatul care se efectuează numai de către traducătorii şi interpreţii autorizaţi conform legii, deci posesori ai unei autorizaţii de traducător şi interpret emisă de Ministerul Justiţiei, pent... See more Ca tradăcători şi interpreţi autorizaţi, dorim tarife minime numai la traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat, ceea ce este întru totul justificat.
Prin traduceri autorizate şi interpretariat autorizat, înţelegem traducerile şi interpretariatul care se efectuează numai de către traducătorii şi interpreţii autorizaţi conform legii, deci posesori ai unei autorizaţii de traducător şi interpret emisă de Ministerul Justiţiei, pentru autorităţile şi instituţiile menţionate pe autorizaţiile noastre de la Ministerul Justiţiei, adică traducerile de înscrisuri şi interpretariatul pentru:
- Ministerul Justiţiei
- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
- Parchetul Naţional Anticorupţie
- Consiliul Superior al Magistraturii
- instanţele judecătoreşti
- parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti
- organele de cercetare penală
- birourile notarilor publici
- cabinetele de avocaţi
Aceste traduceri reprezintă un serviciu de interes public, conform legii se efectuează numai de către traducătorii şi interprreţii autorizaţi de Ministerul Justiţiei, iar orice imixtiune a persoanelor neautorizate, deci care nu posedă autorizaţie de ma MInisterul Justiţiei pentru a efectua asemenea traduceri şi interpretariat, fie că este vorba despre persoane fizice - deci PFAuri cu autorizaţie de traducător de la Primărie - fie că este vorba despre persoane juridice - birouri de traduceri - este ilegală.
Din categoria traducerilor autorizate, subcategoria traduceri notariale ridică în prezent probleme în acest sens; fiindcă dacă la celelalte autorităţi şi instituţii menţionate pe autorizaţiile noastre de traducători şi interpreţi autorizaţi, SRLurile de traduceri nu se bagă, fiindcă nu le primesc respectivele autorităţi şi instituţii, cu traducerile notariale, deci cele care ar trebui efectuate pentru birourile notarilor publici, este în prezent altă poveste. Adică în mod abuziv şi ilegal, SRLurile de traduceri se bagă pe această activitate, deşi Legea nr. 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Regulamentul de punere în aplicare a acesteia, ca de altfel şi Legea nr. 36/1995 şi Regulamentul de punere în aplicare a acesteia precizează clar că asemenea traduceri şi interpretariat se efectuează numai de traducătorii şi interpreţii autorizaţi conform legii, adică asta înseamnă conform Legii 178/1997 cu modificările şi completările ei ulterioare. Păi conform acestei legi, Ministerul Justiţiei autorizează doar persoane, nu şi firme; ba chiar mai mult decât atât, autorizaţiile noi, de la intrarea în vigoare a OG nr. 11/2005 încoace, cuprind următoarea menţiune:
"În termen de 60 de zile de la data autorizării, domnul / doamna ... va solicita luare în evidenţă la Curtea de Apel (aşa scria la început, acuma e la Tribunalul) ... (localitatea) în circumscripţia căreia îşi va desfăşura activitatea.
Până la data luării în evidenţă, domnul /doamna ... nu poate desfăşura activitatea prevăzută de Legea nr. 178/1997, cu modificările şi completările ulterioare."
Deci treaba este cât se poate de clară: traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat în general şi implicit traducerile notariale şi interpretariatul notarial ca subclasă a traducerilor autorizate, respectiv a interpretariatului autorizat, sunt reglementate de Legea nr. 178/1997, iar dreptul de a efectua asemenea traduceri şi interpretariat presupune două lucruri, obligatorii ambele:
1. Posesia autorizaţiei de traducător şi interpret autorizat de la Ministerul Justiţiei şi
2. Înscrierea obligatorie la Tribunal, fiindcă această activitate de traducere autorizată şi interpretariat autorizat se desfăşoară în circumscripţia unui tribunal, nicidecum la voia întâmplării. Iar înscrierea la Tribunal se face în baza autorizaţiei de la Ministerul Justiţiei.
Deci e clar că SRLurile de traduceri nu au competenţa legală să efectueze traduceri autorizate şi interpretariat autorizat, fiindcă nu îndeplinesc niciuna din condiţii, neavând nici autorizaţie de la M.J. şi prin urmare nefiind nici înscrise la Tribunal, conform Legii 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare.
Ba mai mult decât atât, aceste traduceri autorizate, respectiv interpretariatul autorizat, nu reprezintă activităţi comerciale şi nu au cum să reprezinte; toate instituţiile şi autorităţile menţionate pe autorizaţiile noastre desfăşoară servicii de interes public şi sunt incompatibile cu activităţile comerciale. Birourile notarilor publici intră şi ele tot aici: art. 3 din Legea nr. 36/1995 - Legea notarilor publici şi a activităţii notariale precizează clar că:
"Art. 3.
Notarul public este investit să îndeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome."
Conform art. 8 litera j din Legea nr. 36/1995, "efectuarea şi legalizarea traducerilor", cu referire, desigur, la traducerile notariale, nu la tehnice, ştiinţifice, beletristice etc., sunt de competenţa notarilor publici, care, conform art. 100 din Regulamentul de punere în aplicare a acestei legi pot solicita să fie autorizaţi în acest sens de M.J. iar cf. art. 101 din acelaşi Regulament, ei vor întocmi obligatoriu încheiere de legalizare la traducerile lor proprii, adică efectuate de ei în conformitate cu legea. cest art. 101, corelat cu art. 94, demonstrează clar că nu are cum să existe traducere notarială nelegalizată.
Art. 100.
(1) Notarul public este autorizat să efectueze traduceri cu respectarea condiţiilor arătate la art. 38 alin. (2) din prezentul regulament.
(2) Ministrul justiţiei poate autoriza pe notarul public să efectueze traduceri, dacă cunoaşte o limba străină, iar aceasta este limba sa maternă.
Art. 101.
În încheierea de legalizare a traducerii, notarul public autorizat va atesta exactitatea traducerii de pe acel înscris (autentic, în copie legalizată, cu semnătură legalizată, cu dată certă sau sub semnatură privată, în extras, dupa caz), care a fost vizat în acest scop."
Art. 38 lin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr.36/1995 spune negru pe alb că:
"Traducerile se efectuează de persoane autorizate de Ministerul Justiţiei şi de interpreţii şi traducătorii autorizaţi în specialitatea ştiinţe juridice în statele membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European de origine ori de provenienţă, ale caror certificate sau alte documente similare sunt recunoscute de Ministerul Justiţiei."
E clar că SRLurile de traduceri din România nu se încadrează în niciuna din situaţiile prevăzute la art. 38 alin. (2) de mai sus, fiindcă nu au nci autorizaţie de la Ministerul Justiţiei, nici vreun certificat sau vreun alt act recunoscut de Ministerul Justiţiei în baza căruia să aibă dreptul să efectueze traduceri autorizate şi interpretariat autorizat. Deci nu ar trebui să se bage pe traducerile notariale; singurii în România care au competenţa legală să facă aşa ceva sunt notarii publici şi traducătorii autorizaţi, care oibligatoriu sunt PFA, ca sa poată fi chemaţi şi plătiţi de instanţe. Iar în afara României, au competenţă legală să efectueze aşa ceva misiunile diplomatice şi consulare ale României, care şi ele se consideră că desfăşoară tot un serviciu de interes public, traducerile efectuate de ele au tarife minime conform legii speciale care reglementează activitatea acestor instituţii şi nici vorbă să aibă vreo treabă cu activităţile comerciale.
Prin urmare, şi traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat efectuat d traducătorii şi interpreţii autorizaţi de M.J. trebuie considerate tot serviciu de interes public şi nu activitate comercială, fiindcă e vorba de una şi aceeaşi activitate: ce dacă e efectuată de traducătorii şi interpreţii autorizaţi şi nu de notarii publici autorizaţi să facă traduceri sau de ambasadele şi consulatele României din diverse ţări străine. Hai să o luăm logic şi matematic:
Dec dacă x efectuează a şi a este b şi nu este c şi a este incompatibil cu c, atunci dacă x efectuează tot a, nu este logic că a este b şi nu este c şi este incompatibil cu c? - unde x sunt notarii publici, y sunt traducătorii şi interpreţii autorizaţi de Ministerul Justiţiei cf. Legii 18/1997 cu modificările şi completările ei ulterioare, a este activitatea de traduceri autorizate şi interpretariat autorizat, b este serviciu de interes public cf. art. 3 din Legea nr. 36/1995 de mai sus şi c e activitate comercială; a este incompatibil cu c datorită art. 35 litera (b) din legea nr. 36/1995:
"Art. 35.
Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu:
a) desfăşurarea unei activităţi salarizate, cu excepţia:
- activităţtii didactice universitare;
- activităţii literare şi publicistice;
- calităţii de deputat sau senator, ori a celei de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului;
b) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
c) calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, de asociat comanditat în societăţile de comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi civile."
Prin urmare, traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat, ca şi subcategoriile acestora, traducerile notariale şi interpretariatul notarial, nu au nimic de-a face cu legea concurenţei şi a pieţei libere, cum e cazul la restul traducerilor, pe care noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, oricum nu le efectuăm; noi nu ne băgam pe ele, nici pe tehnice, nici pe ştiinţifice, nici pe medicale, literare şi alte domenii specializate, nici pe interpretariat de conferinţă, la firme, nici pe traduceri şi subtitrări filme la televiziuni, Cinematecă, nici pe traduceri pt. edituri etc.; acestea nu sunt de competenţa noastră, ele constituie obiectul muncii noastre, noi, traducătorii autorizaţi, nu avem autorizaţie pt. acestea şi nici nu avem vreo competenţă legală sau de altă natură ca să punem noi tarife minime sau chiar preţuri fixe la ele.
Deci noi ne referim exclusiv la traducerile autorizate şi la interpretariatul autorizat. La restul tipurilor de traduceri şi interpretariat ok, fiecare cere cat vrea, taxează cum vrea etc.; dar la traducerile autorizate se impune să existe tarife minime, iar notarii publici au deja aşa ceva; UNNPR a stabilit tarife minime pentru notarii publici autorizaţi să facă ei înşişi traduceri şi pt. traducătorii autorizaţi angajaţi la notariate. Iar aceste tarife au fost aprobate mereu de-a lungul anilor de Ministerul Justiţiei, ultimele fiind aprobate în 2005, ca Anexa 4 la OMJ 943/C/2005. Dacă aceste tarife minime stabilite de UNNPR ar fi ilegale şi ar incălca legea concurenţei sau mai ştiu eu ce, nu le-ar aproba tocmai Ministerul Justiţiei.
Mai mult, şi in cazul traducerilor pt. instanţe există tarife minime, stabilite prin Ordin al Ministrului Justiţiei, conform Legii 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare. Din păcate, tarifele de la instanţe sunt mult mai joase faţă de cele stabilite de UNNPR şi aprobate de MJ, deci este necesară o uniformizare a tarifelor traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi, după principiul "la muncă egală, plată egală". Uniformizarea tarifelor la asta se referă: să fie aceleaşi tarife minime şi acelaşi standard de pagină la traducerile autorizate peste tot, la toate autorităţile şi organele pt. care suntem autorizaţi să lucrăm: şi la instanţe, şi la Poliţie, şi la Consiliul Superior al Magistraturii etc., deci peste tot la aceste autorităţi să fie aceleaşi sume ca şi cele stabilite de UNNPR in Anexa 4 la OMJ 943/C/2005. Şi la interpretariat la fel: nu e ora oră? Ajungem ca în testul Ballard, ăla cu întrebări absurde, de genul ce e mai greu: 1 kg de fân sau un kg de fier, de parcă 1 kg nu e tot 1 kg indiferent de ce. Adică ora de interpretariat e oră, are tot 60 de minute şi e vorba de aceeaşi activitate, adică interpretariat, şi la instanţe, şi la poliţie, şi la notariate, atunci de ce să nu fie şi plata pe oră la fel peste tot?
Tafirele fixate prin lege la traducerile autorizate (deci insist: NU la alte tipuri de traduceri!) nu reprezintă ceva ilegal, nici nu sunt o utopie comunistă, nici nu au cum să fie în contradicţie cu legislaţia europeană, deoarece ele există în ţări europene, ca de exemplu în Germania, deci nu în fosta RDG comunistă ci în Germania actuală, europeană, democratică etc.) există aşa ceva; ba mai mult, Germania are de fapt nu tarife minime, ci preturi fixe pentru interpreţi si traducători autorizaţi, stabilite prin Legea privind plata experţilor, interpreţilor, traducătorilor, precum şi indemnizaţiile judecătorilor onorifici, martorilor şi terţilor (germ. Gesetz über die Vergütung von Sachverständigen, Dolmetscherinnen, Dolmetschern, Übersetzerinnen und Übersetzern sowie die Entschädigung von ehrenamtlichen Richterinnen, ehrenamtlichen Richtern, Zeuginnen, Zeugen und Dritten, cunoscută şi cu titlu simplificat: Justizvergütungs- und -entschädigungsgesetz, abr. JVEG). Legea asta e relativ nouă, a intrat in vigoare la 1 iulie 2004, înlocuind alte legi existente până atunci privind plata şi indemnizaţiile categoriilor profesionale menţionate. Textul complet al legii se găseşte aici:
http://bundesrecht.juris.de/jveg/BJNR077600004.html#BJNR077600004BJNG000100000
Art. 1 alin. (1) spune clar la care traducători şi interpreţi se face referire: cei folosiţi de instanţe, procuratură, Administraţia Financiară în cazurile în care aceasta efectuează investigaţii pe cont propriu, de organele administraţiei în cadrul procedurilor reglementate de Legea privind contravenţiile, Poliţie şi alte organe de urmărire penală, sau de executorii judecătoreşti, precum şi alte autorităţi şi instituţii publice nemenţionate explicit.
Conform art. 8 alin. (1) din lege, experţii, interpreţii şi traducătorii la care face referire legea primesc onorariu pt. serviciile prestate, cheltuieli de transport, despăgubire pentru timpul necesar deplasării până la locul prestării serviciilor, alte cheltuieli. Iar cf. art. 8 alin. (2) din lege, onorariul se plăteşte pe oră, pentru toată perioada, inclusiv pe orele de deplasare şi aşteptare, iar ultima oră începută de prestare serviciu se plăteşte ca oră întreagă dacă serviciul durează mai mult de 30 de minute din ea şi se plăteşte la jumătate dacă durează sub 30 de minute din ea.
Onorariul interpreţilor, conform art. 9 alin (3) din legea germană, este de 55 euro pe oră. De asemenea, interpretul primeşte despăgubire cel puţin 55 euro în cazul anulării comenzii din motive independente de el, dacă nu a fost anunţat la timp de acest lucru.
Iar plata traducătorilor, conform art. 11 din legea germană, se face la rând, la 1,25 euro/ rândul inceput de 55 caractere cu spaţii, iar dacă traducerea este îngreuiată de folosirea masivă de terminologie de specialitate sau în cazul în care textul este greu lizibil, onorariul se ridică la 1,85 euro/ rând, iar în cazul textelor deosebit de grele la 4 euro/rând. La numărarea rândurilor se ia în considerare textul în limba-ţintă, însă dacă doar textul din limba-sursă este scris cu caractere latine, atunci se ia în considerare textul în limba-sursă. Pentru una sau mai multe traduceri efectuate în cadrul aceleiasi comenzi, onorariul minim este de 15 euro. În cazul în care traducătorul are de verificat conţinutul unor înscrisuri sau fonograme fără a fi necesar să efectueze traducerea lor scrisă, va fi plătit ca un interpret.
Noi de ce nu am avea aşa ceva in România? Cine ne împiedică? Birourile de traduceri, care nici măcar nu au autorizaţie sa lucreze cu autorităţile si instituţiile menţionate pe autorizaţiile noastre? Sigur că la noi încă puterea de cumpărare este mică, deci nu putem pune tarife cât în Germania, asta e; dar nici să existe ilegal şi anormal căderea liberă a preţurilor nu putem permite; dacă băgăm tarife minime unice pe ţară, nu va mai fi cădere liberă la preţurile traducerilor autorizate şi la interpretariatul autorizat; căderea se va opri obligat-forţat în tariful minim. Adică măcar sumele din Anexa 4 a UNNPR să le impunem obligatoriu la nivel naţional, să fie obligatorii pt. toţi notarii publici care fac ei înşişi traduceri, cum e şi acuma, şi pt. toţi traducătorii şi interpreţii autorizaţi, indiferent că sunt angajaţi la notariate sau sunt liber-profesionişti (PFA înregistraţi în baza autorizaţiei de la M.J.) şi indiferent dacă prestaţia este pt. notariat sau pt. instanţe, sau pt. Poliţie, sau pt. M.J., Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie etc. Acest lucru este posibil prin scoaterea explicită a traducerilor autorizate şi a interpretariatului autorizat din codul CAEN, adică la clasa 743 din codul CAEN 2008 să apară menţiunea: "Această clasă exclude traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat, care constituie serviciu de interes public reglementat de Legea nr. 178/1997 cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 36/1995 cu modificările şi completările ulterioare, OMJ 233/C/1996, Codul de Procedură Civilă, Codul de Procedură penală, Legea nr. 189/2003, Legea nr. 302/2004". Astfel, traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat ar fi clar exclus din competenţa SRLurilor de traduceri - care nu s-ar desfiinţa, ci ar rămâne mai departe pe piaţă şi ar efectua traduceri specializate, deci nimeni nu zice să se închidă birourile de traduceri de tot; astfel, ca activitate necomercială, putem avea tarife minime sau chiar taxe fixe, stabilite prin lege la traducerile autorizate şi interpretariatul autorizat; toate acestea se prestează cam toate prin instituţiile şi autorităţile menţionate pe autorizaţiile noastre; cele notariale nu ar trebui să fie excepţia de la regulă şi ar trebui efectuate prin notariate, că aşa zice şi pe autorizaţiile noastre, că nu Nea Caisă şi Tanti Aglae, clienţii de pe stradă, trebuie să fie clienţii noştri direcţi, ci notariatele, BNPurile. Adică partea merge cu înscrisul la notariat şi zice că vrea traducere la el, autorizată, legalizată, BNPul dă mai departe înscrisul la traducătorul autorizat, acesta efectuează traducerea, merge cu actul înapoi la notariatul de unde l-a primit în lucru şi dă traducerea la legalizat şi îşi ia banii pe ea de la notariat, cu chitanţă şi factură pe notariat, şi o lasă acolo, cu original cu tot, iar clientul o ia de acolo gata legalizată, plăteşte la notariat şi primeşte chitanţă şi factură pe numele lui de la notariat, nu de la traducător. Asta ar rezolva toate problemele noastre, notariatele ar lucra direct cu noi şi ne-ar plăti bine, au personal specializat care ştie să lucreze cu acte, deci riscul de dat acte false la tradus ar fi mai mic, s-ar desfiinţa chestia ilegală cu încheieri în al şi şantajul traducătorilor autorizaţi de către SRLurile de traduceri, ca traducătorii autorizaţi să le lase astfel de încheieri semnate şi ştampilate în alb, pentru traducătorii care lucrează acasă nu ar mai fi problema să vină toată ziua lume acasă la el; lumea toată s-ar duce la notariat, iar traducătorul autorizat s-ar duce la notariat şi ar lua lucrările de acolo; iar cei cu sedii, pot renunţa liniştiţi la ele, fiindcă nu mai e nevoie de ele, dacă folosim sediul BNPurilor, deci scapă de o cheltuială în plus, inutilă, cu chiria mare pe sediu, plată salarii angajaţi,secretare etc. etc. Bineînţeles că BNPul, care ar trebui să ţină un registru în plus, trebuie motivat să vrea asta, şi e suficient numai 10 ron sa pună şi el în plus faţă de ce îi dă traducătorului autorizat şi la acte de mai multe pagini, se alege cu ceva, nu numai cu taxa de legalizare. Dec UNNPR ar trebui să fie încântată că noi, traducătorii autorizaţi, vrem aşa ceva, adică să fim iarăşi legaţi de notariate, ca înainte de 1995, când era foarte bine pt. toate părţile: şi pt. noi, şi pt. ei, notarii, iar clientului nu i-ar dăuna, ci acesta ar fi pus să plătească un preţ corect pt. munca noastră şi a notarilor, nu de dumping, care ne păgubeşte şi pe noi şi pe notari, cum percep multe din SRLurile de traduceri (din fericire nu toate, asta aşa e, dar alea rele le strică şi pe alea bune, din păcate!). Pt. noi nu numai că s-ar respecta autorizaţia noastră, care prevede ca clientul final al nostru să fie notariatul, nu omul de pe stradă. dar mai avem un avantaj: e mai bun preţul pe care l-am primi de la notariat, că la notariat nimeni nu se ţigăneşte la preţ, toată lumea ştie că notariatul are taxe fixe şi cât i se cere, clientul atâta dă; deci aşa ar fi şi la traducerile autorizate efectuate prin BNPuri, dacă BNPul ar fi cel care ar lua banii de la clientul final, nu noi direct; adică în mod sigur notariatul ar scoate mai mult de la clientul nostru comun decât oricine altcineva, spre folosul nostru, al traducătorilor autorizaţi, şi al lor, al notariatelor. Colaborarea asta ar fi foarte bună şi reciproc-avantajoasă, că aşa era şi înainte de 1995 şi chiar mult timp după, până prin 2004, când s-au mutat apostilele în provincie şi s-au înmulţit SRLurile de traduceri legalizate şi apostilări şi au tot dat preţurile în jos care cum apărea nou pe piaţă, ca să fure clienţi de la alţii. De altfel, şi dacă lucrăm pt. celelalte instituţii de pe autorizaţie, ele sunt cele care ne plătesc, sau aşa ar trebui, la instanţe dacă mergem, ne plăteşte instanţa, la cabinete de avocat dacă traducem pt. ele, ne plăteşte cabinetul respectiv; de ce la notariat ar fi altfel?
Dar apropo de legea din Germania, sunt curios ce părere au colegii din Germania de legea asta de la ei, JVEG, să scrie careva ceva aici, că precis ei de acolo ştiu cel mai bine cum e cu ea; noi de aici doar o vedem pe internet, dar ei acolo lucrează conform ei, deci sigur-sigur ei sunt cei care ştiu mai bine cum se aplică, dacă e bună, dacă are vreo hibă etc., ca să ştim şi noi de aici dacă ar fi bine să avem şi noi aşa ceva aici la noi. La prima lectură, pare super ok şi ne-ar avantaja şi pe noi o lege asemănătoare, cu tarife uniforme, adică peste tot la fel la orice organ, autoritate, instituţie etc., diferenţele făcându-le doar dificultatea textului.
[Bearbeitet am 2008-07-18 14:24] ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:59
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| tarife fixate prin lege la traduceri autorizate | Jul 18, 2008 |
Big Ben wrote:
Aceasta lege reglementeaza tarifele traducatorilor autorizati NUMAI atunci cind acestia presteaza servicii unor institutii publice cum ar fi Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiţiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, birourile notarilor publici, de avocaţi şi de executori judecătoreşti.
Eu ştiu exact la ce se referă şi la ce nu se referă legea 178/97 cu modificările ulterioare, pentru că am redactat şi trimis destule memorii legate de această lege ca să îi cunosc conţinutul. Şi aveţi dreptate că se fac unele confuzii de ambele părţi, nici unele instituţii nu au unele lcruri clare, nici unii traducători autorizaţi nu cunosc cât se întinde plapuma acestei legi. ATR are o colecţie bogată de legislaţie privind profesia de traducător în state europene şi de pe alte continente, am participat la trei studii la nivel global şi european legate de situaţia traducătorilor autorizaţi sau neautorizaţi. Unele analize privind legislaţia din state mari cum ar fi Franţa, Marea Britanie, Austria, Bavaria (Germania) etc. au fost publicate şi în ATR Flash şi pot fi citite în arhiva ATR Flash, iar rezultatele studiilor la care a participat ATR sunt publicate pe siturile respectivelor proiecte (FIT, AGIS etc.).
Înţeleg şi la ce se referă Ovidiu, cu toate că în mesajul lui apar şi unele confuzii şi se amestecă foarte mult probleme foarte diferite, poate voi avea timp în weekend să fac unele precizări. Traducătorul autorizat nu este o profesiune diferită şi distinctă în nicio ţară din lume, ci este o parte a breslei traducătorilor, sau un serviciu cu valoare adăugată conform SR EN 15038. Conform acestui standard, orice traducător sau companie are dreptul să presteze acest serviciu cu valoare adăugată, dacă este abilitat de lege. Nu cred că contestă cineva că MJ autorizează traducători individuali şi nu firme. O altă precizare care se impune este cea legată de codul CAEN, care nu conţine referiri specifice la traducătorul autorizat, ci doar la traducător şi interpret (codul 7430) pentru simplul fapt că traducătorul autorizat nu este o profesiune separată. De altfel , traducătorul autorizat nu apare ca ocupaţie separată nici în COR (şi nici în COR-ul sau CAEN-ul european sau internaţional).
În multe ţări, statul, cel care autorizează traducătorii, fixează tarife pentru prestaţiile care servesc în sistemul de justiţie şi atât, restul pieţei funcţionând ca piaţă liberă şi nefiind admise intervenţii de fixare a preţurilor. Acesta este cazul şi în România. Aceeaşi situaţie o descrie şi Ovidiu pentru Germania. Nici în alte ţări statul nu fixează preţ minimal, ci un preţ fix pe rând, pe cuvânt sau pe pagină. E adevărat că preţul e mai mare, dar altfel, care ar fi diferenţa? După cum văd din exemplul lui Ovidiu, legea dată drept exemplu e oarecum mai dezavantajoasă, cu alte cuvinte, la ei, orice instituţie de stat, chiar nemenţionată sau inexistentă la momentul promulgării legii are dreptul să plătească tarifele stabilite prin lege. La noi, numai instituţiile menţionate în lege au acest drept, cu alte cuvinte la alte instituţii de stat poţi cere un tarif mai mare. Din câte cunosc eu, din discuţii cu traducători din Germania şi din Italia, unii refuză să se înregistreze ca traducători juraţi pentru a evita să li se impună tarifele de către stat, deoarece pot obţine mai mult chiar şi de la instituţii ale statului. În aceleaşi state, preţul traducerilor, chiar şi autorizate, către clienţi normali este liber şi nu poate nimeni interveni pentru a-l fixa fără a încălca legislaţia antimonopol a UE. La fel şi la noi. Diferenţa este că acolo nu le-ar trece traducătorilor prin cap inovaţia cel puţin interesantă de a cere clienţilor direcţi preţuri mai mici decât pe care le pot obţine de la stat. Încă o dată, care este diferenţa sau avantajele în afara valorilor în sine?
Preţul minim la care face referire Ovidiu este fixat de notari prin anexa aceea, dar notarii sunt organizaţi ca profesiune liberală - voi reveni asupra acestui aspect, pentru că puţini înţeleg ce înseamnă profesiune liberală şi mulţi confundă cu simpla existenţă a unei legi specifice. Aici eu consider că este o confuzie majoră în mesajul lui Ovidiu.
În acelaşi timp, personal, nu consider că Uniunea Notarilor are căderea şi nici competenţa de a stabili tarife pentru traduceri, de oricine ar fi ele efectuate şi în orice calitate. Scuze, dar dacă mergem după aceeaşi logică, pentru un traducător autorizat care e şi notar s-ar putea stabili tarife separate de cele ale UNNPR pentru activităţi notariale. Absurd, nu? De ce e reversul valabil, numai pentru că sumele sunt mai mari? Nu văd de ce notarii care sunt şi traducători autorizaţi au alte reguli decât toţi traducătorii autorizaţi. Cu alte cuvinte se acceptă că notarii care şi sunt traducători autorizaţi sunt un caz aparte, care face excepţie de la legea 178/97? În fond, se autorizează după aceeaşi lege şi îndeplinesc aceleaşi condiţii...
Paralela cu tagma notarilor sau a avocaţilor este nerealistă, deoarece profesiunea de traducător nu este o profesiune închisă, aşa cum sunt cele de notar sau de avocat, ci este o profesiune deschisă prin însăşi specificul ei. O cercetare pe siturile UE dedicate pieţei libere vă poate indica şi faptul că UE nu vede cu ochi buni faptul că unele profesiuni liberale fixează preţuri şi încearcă prin diferite mijloace să aducă şi aceste profesini în spaţiul pieţei libere. O tentativă de a fixa preţul la toate traducerile, chiar şi numai autorizate, ar fi după mine greu de pus în practică fără a organiza profesia din temelii pe bazele şi principiile unei profesiuni liberale. Altminteri, numai statul are dreptul să impună preţuri şi numai pentru ceea ce plăteşte el, statul, nu şi pentru alţi clienţi - cu alte cuvinte nici măcar statul nu poate interveni pe piaţa liberă.
Este lăudabilă dorinţa de a transforma profesiunea de traducător într-o profesiune liberală, deşi este o sarcină titanică. Dar trebuie început cu începutul, deoarece în momentul de faţă existenţa unei legi distincte nu transformă o profesiune într-una liberală (altfel şi taximetriştii s-ar numi profesiune liberală). Într-o profesiune liberală cel care acordă dreptul de practică sau dreptul de semnătură este ordinul sau asociaţia profesională, care stabileşte regulile şi condiţiile de intrare în profesie şi reglementează modul de funcţionare a profesiei. Aşadar nu statul stabileşte aceste lucruri, ci reprezentanţii profesiei. Dacă vedeţi vreun avocat, medic, arhitect sau notar fără studii superioare şi fără experienţă de câţiva ani, vă rog să mă anunţaţi. La fel, profesiunile liberale se autoreglementează, nu le impune statul ceva pe linie profesională (de exemplu, condiţii de autorizare sau de anulare a autorizaţiei), le stabilesc singuri. Nu în ultimul rând, o trăsătură majoră este apartenenţa la o organizaţie profesională şi obligativitatea unui cod deontologic sau de etică profesională.
În plus, o profesiune liberală trebuie să întrunească nişte condiţii specifice şi anume:
1. Confidenţialitatea (în momentul în care documentul este dat în mai multe părţi, de ex. în arhiva notarului, nu se mai asigură nicio confidenţialitate. Oare de câte ori am auzit cazuri de traduceri date drept "model" altor traducători de către notari?)
2. Participarea la programe de perfecţionare profesională (700 de colegi traducători au participat în ultimii patru ani la sesiunile de perfecţionare profesională organizate de ATR, restul până la 20.000?)
3. Independenţă şi imparţialitate (profesiunile liberale se autoguvernează din toate punctele de vedere, fără intervenţii din partea statului în chestiunile profesionale - ceea ce propune Ovidiu nu prea pare să se încadreze în această condiţie şi nici să schimbe cu ceva situaţia actuală, ci mai degrabă ar mări intervenţia statului în chestiunile profesionale sau, mai grav, ar plasa profesia de traducător în subordinea celei de notar)
4. Onestitate şi integritate - OK
5. Supravegherea personalului de asistenţă - OK
6. Respectarea unui cod deontologic (în afară de Codul Deontologic al ATR, obligatoriu pentru membrii ATR, nu există nimic similar în România pentru traducători)
7. Asigurare de răspundere profesională (din câte ştiu în Italia este obligatorie pentru traducători, iar în Germania BDU recomandă o poliţă care să acopere riscurile în limita a 100.000 de euro)
8. Conflict cu credinţe morale sau religioase - OK
Sursa: European Council of the Liberal Professions: http://www.ceplis.org/docu/CEPLIS_common_values%20final%20JUN%2007.doc
Sau dorim numai tarife mari şi avantaje, fără a ne asuma nicio obligaţie profesională? Nu zic mai mult, că mă doare sufletul când mă gândesc ce criterii a fixat MJ pentru traducătorii autorizaţi. Cum putem oare avea pretenţia să ne numim "profesie liberală" şi să cerem tarife nemţeşti, când orice licean şi, în genere, orice cunoscător oricât de aproximativ al unei limbi străine poate obţine autorizaţia de traducător autorizat şi de ce un licean ar avea dreptul să perceapă tarife astronomice din oficiu şi numai pentru că posedă o hârtie de la MJ la fel ca alţii 20.000? Mă scuzaţi, dar trebuie întâi tratate cauzele, iar efectele se vor regla de la sine.
Eu nu vreau să par "Gică contra", şi precizez pentru a mia oară că sunt dispusă să susţin orice iniţiativă realistă de îmbunătăţire a situaţiei venită din partea oricui, dar mi se pare normal să fim corecţi în afirmaţii, să nu facem promisiuni imposibil de realizat şi fără acoperire (doar pentru că mulţi sunt gata să le creadă) şi să ne orientăm corect. Tentaţia populismului este mare, dar nu este sănătoasă în cazul de faţă.
Pentru a putea impune noi (traducătorii) regulile în profesia noastră, inclusiv tarife poate, dacă nu inventează UE altceva, trebuie să tăiem cordonul ombilical care ne leagă de stat şi să devenim o profesiune liberală, cu toate obligaţiile şi condiţiile stricte pe care le implică acest lucru. Este un deziderat foarte lăudabil şi îndrăzneţ, dar, realist vorbind, extrem de greu de realizat chiar şi pentru state mari cum ar fi Germania sau Franţa. Personal, mi-e greu să-mi imaginez o soluţie practică şi realistă care ar fi cât de cât pe placul majorităţii deţinătorilor de autorizaţii din momentul actual. Sau, dacă nu putem sau nu dorim să deveni o profesiune liberală recunoscută, să nu ne îmbătăm cu apă rece. Dacă doriţi să se actualizeze preţurile respective din legea dată de MJ pentru traducătorii autorizaţi, asta este fezabil. Există deja o astfel de lege şi poate fi actualizată sau indexată, cum sună textul ei. Cu tot respectul însă, tentativele de fixare de preţuri minime pentru toate traducerile autorizate (prin ce mijloace şi de către cine?) sunt utopice, deoarece sunt intervenţii în piaţa liberă. Dacă aveţi dubii, un simplu mail la instituţia UE care se ocupă de probleme de concurenţă v-ar răspunde la nelămuriri. Deşi, cine are tupeul să se contreze prin tribunale cu avocaţii Uniunii Europeane poate încerca să "impună" preţuri.
Ar fi mai oportun să încercăm să educăm traducătorii în spiritul concurenţei corecte şi al deontologiei profesionale, să încercăm să îi aducem la nivelul cerinţelor pieţei şi să le oferim instrumente utile pentru a putea concura corect şi loial cu alţi traducători pe piaţa europeană, în loc să le videm iluzii că cineva îi va "ajuta", fixând preţuri mari pentru "toţi traducătorii autorizaţi", indiferent de pregătirea lor (de la cel cu liceu până la cel cu masterat sau doctorat) şi de competenţele lor profesionale sau de adaptarea lor la cerinţele pieţei.
După părerea mea, trebuie căutate cauzele acestei situaţii, care nu sunt deloc greu de identificat, şi nu trebuie peticit un ulcior deja spart. Înţeleg că Ovidiu pune pe seama SRL-urilor problema preţurilor de pe piaţă. Nu sunt sigură că aceasta este sursa tuturor problemelor. Ceea ce ar ajuta cu adevărat ar fi criterii mai stricte de acordare a autorizaţiilor de către MJ, pentru că cele de la primării se acordă numai pe baza unor diplome de studii. În plus, ar trebui stabilite nişte condiţii privind perfecţionarea profesională şi obligativitatea respectării unui cod etic. De asemenea, un instrument de lucru util şi folositor ar fi un studiu bazat de un sondaj privind tarifele şi salariile din domeniul traducătorilor şi interpreţilor. Acesta ar putea oferi indicaţii asupra nivelului tarifelor din orice domeniu al traducerilor, fără a interveni pe piaţa liberă şi fără a încălca reglementările europene şi naţionale. Din câte ştiu eu, asta se face şi în Germania, în Franţa şi în Italia pentru a ajuta traducătorii, fără a încălca legislaţia antimonopol.
Scuze pentru mesajul amplu, după mesajul amplu al lui Ovidiu... Probabil nimeni nu o să aibă chef să le citească
Weekend plăcut tuturor.
[Editat la 2008-07-19 12:05]
| | | | Big Ben
Local time: 15:59
Romanian to English
| Tarife traduceri | Jul 18, 2008 |
Cristiana.. multumesc pentru mesaj. Foarte bine sintetitzat! Intrebarea mea e .. crezi ca a inteles toata lumea cum stau lucrurile? Eu am o banuiala ca nu..:) Ar fi extraordinar daca ai putea posta clarificarile promise. Cu tot respectul, dar unii insista sa posteze niste informatii gresite, as spune aberante. La inceput am crezut ca o fac din necunoasterea suficienta a legislatiei in domeniul traducerilor.. acum insa incep sa cred ca este un act constient si intentionat din dorinta de a manipul... See more Cristiana.. multumesc pentru mesaj. Foarte bine sintetitzat! Intrebarea mea e .. crezi ca a inteles toata lumea cum stau lucrurile? Eu am o banuiala ca nu..:) Ar fi extraordinar daca ai putea posta clarificarile promise. Cu tot respectul, dar unii insista sa posteze niste informatii gresite, as spune aberante. La inceput am crezut ca o fac din necunoasterea suficienta a legislatiei in domeniul traducerilor.. acum insa incep sa cred ca este un act constient si intentionat din dorinta de a manipula.
Repet: tarifele din legea 178/1997 (care reglementeaza tarifele traducatorilor NUMAI in cazul serviciile prestate unor anumite autoritati) cit si cele din legea 36/1995 Anexa 4 (care se aplica NUMAI traducatorilor angajati ai birourilor notariale) NU SINT TARIFE MINIME!!!! Cititi va rog legea si nu dezinformati! Vad ca se insista total gresit pe faptul ca acestea ar fi tarife minime desi legea spune clar ca aceste tarife sint FIXE !
Oricum, aceste 2 legi nu reglementeaza tarifele traducatorilor in relatia cu piata libera! In plus, instituirea unui monopol in orice domeniu (activitate exclusiv PFA), fixarea de tarife minime, intelegeri de tip cartel intre agentii economici, sint sanctionate drastic de legislatia in vigoare.
Inca un aspect pe care am impresia ca unii nu-l inteleg (sau nu vor sa-l inteleaga). Autorizarea traducatorilor se face de catre Ministerul Justitiei dar forma de organizare juridica sub care traducatorii doresc sa isi desfasoare activitatea NU ESTE OBLIGATORIU PFA! Poti opta din start sa fii SRL platitor sau neplatiror de TVA, SNC, etc!!! Foarte multi traducatori functioneaza ca SRL-uri considerind aceasta forma juridica mai avantajoasa decit cea a unui PFA. Faptul ca ei sint SRL-uri nu-i impiedica sa presteze fara nicio problema servicii institutiilor statului din legea 178/1997. Legea chiar OBLIGA traducatorul autorizat (indiferent ca e PFA, SNC, SRL, etc) sa se supuna legii si sa presteze acest serviciu autoritatilor. Refuzul a 2 solicitari neintemeiate pe parcursul unui 1 an duce la anularea autorizatiei. Singurul lucru care difera este faptul ca in contractul de prestari servicii si pe factura scrie PFA X-ulescu, SNC X-ulescu sau X-ulescu IMPEX SRL iar la tarifele mentionate in lege se va adauga, dupa caz, TVA-ul (in cazul traducatorilor platitori de TVA!).
Multumesc pentru timpul acordat!:)
PS: Initiativa notarilor (atit de laudata) cu Anexa 4 este gindita numai in interesul initiatorilor sai, fara a lua in calcul breasla traducatorilor. Ma refer la faptul ca tarifele din anexa 4 sint gindite pentru limbile engleza, franceza, germana, italiana...si cam atit. Ele dezavantajeaza clar limbile rare. As vrea sa vad eu un notar - traducator care traduce un certificat de araba cu 10-15 lei/pag !:) Dar daca stam si ne gindim, citi notari ati intilnit dumneavoastra sa faca traduceri din limbi rare?!!! Problema lor erau limbile de circulatie pe care unii dintre ei le cunosc .. au rezolvat-o si nu i-au interesat alte limbi. Dar zic unii, legea e data in sprijinul traducatorilor..! Hmm
Week-end placut!:)
[Edited at 2008-07-19 08:03] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:59
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| marile mele nelămuriri legate de tarife | Jul 19, 2008 |
Am citit mesajul lui Ovidiu de două ori şi tot nu am aflat un răspuns la nelămurirea mea? Cum se poate explica faptul că, în condiţiile aceleiaşi pieţe şi ale aceloraşi clienţi români săraci, unii traducători obţin de la clienţii lor tarife de 10 RON, iar alţii de peste 100 RON pe pagină? Înţeleg că legea dă dreptul celor care au limbi rare să perceapă chiar şi 100% mai mult, dacă nu mă înşel. Totu�... See more Am citit mesajul lui Ovidiu de două ori şi tot nu am aflat un răspuns la nelămurirea mea? Cum se poate explica faptul că, în condiţiile aceleiaşi pieţe şi ale aceloraşi clienţi români săraci, unii traducători obţin de la clienţii lor tarife de 10 RON, iar alţii de peste 100 RON pe pagină? Înţeleg că legea dă dreptul celor care au limbi rare să perceapă chiar şi 100% mai mult, dacă nu mă înşel. Totuşi diferenţa este de peste 10 ori mai mare între tarifele percepute - o fragmentare foarte mare chiar şi numai pe piaţa internă, fără a lua în calcul tarifele percepute pe pieţe externe. Mă întreb dacă combinaţia de limbi şi numărul de traducători autorizaţi pe limba respectivă pot conta atât de decisiv sau dacă a doua categorie de traducători sunt pur şi simplu mai buni negociatori şi nu lasă din preţ, cum fac alţii? Teoria mea este că numărul de traducători autorizaţi contează foarte mult, altfel nu se explică faptul că este posibil ca pe limbi rare, unde există numai o mână de traducători autorizaţi în toată ţara, aceştia pot percepe şi de 10 ori preţul pe care l-ar plăti statul (dacă îl luăm ca preţ de referinţă), pe când pe limbi foarte des întâlnite, pe care tot adolescentul crescut cu Cartoon Network în engleză îşi imaginează că le cunoaşte "la perfecţie", unii traducători nu reuşesc să obţină nici măcar preţul pe care l-ar plăti statul (14,5 RON pe pagină). Repet, este o teorie, bazată pe raportul dintre cerere şi ofertă şi pe gradul de pregătire, dacă aveţi alte teorii sau explicaţii, eu sunt foarte interesată să le aflu, deoarece încă mai caut o explicaţie logică.
Lăsând această nelămurire la o parte, am unele şi mai mari . Ovidiu ar dori reorganizarea profesiei pe principiile unei profesii liberale pentru a putea fixa preţuri minimale (dacă am înţeles eu bine). Şi mie îmi place ideea foarte mult, recunosc. Dacă tot e weekend şi poate unii dintre noi avem timpul să visăm puţin, vă propun un scurt exerciţiu de imaginaţie: să presupunem că s-ar realiza reorganizarea profesiei de traducător, fie şi chiar autorizat, ca profesie liberală cu tot ce implică acest statut: intrarea în profesie şi ieşirea din profesie ar fi decise de un ordin profesional al traducătorilor, care ar organiza examene şi ar acorda dreptul de practică şi de semnătură, apartenenţa la ordinul profesional ar deveni obligatorie; acest ordin ar stabili obligativitatea respectării unui cod deontologic, ar organiza un program de perfecţionare profesională, ar negocia cu asiguratorii un contract de asigurări de răspundere profesională (din discuţiile mele cu reprezentantul BDU (Germania) care s-a ocupat de acest aspect am înţeles că perfectarea unui contract de asigurări a durat 20 de ani, dar acum sunt mulţumiţi de el - informatia este din iunie a.c., deci recentă, şi direct de la sursă, nu din auzite) şi, finalmente (sau în primul rând pentru unii), ordinul profesional ar putea impune/fixa/stabili preţuri minimale pentru toţi traducătorii autorizaţi (presupunând că, până atunci, UE nu reuşeşte să interzică acest lucru şi profesiilor liberale şi că, măcar în România, traducătorul ar fi recunoscut ca profesie liberală - momentan acest lucru se întâmplă numai în câteva ţări din lume). Până aici totul sună minunat (sau nu?), şi deja parcă simt că mi se ia o mare povară de pe umeri şi pot respira mai adânc decât am făcut-o în ultimii ani.
Dar mă întreb, în acest scenariu în care totul este relativ roz, ce se va întâmpla cu toţi traducătorii deja autorizaţi de MJ, care sunt aproximativ 20.000, şi cu atorizaţiile lor (hmm, am o senzaţie cruntă de deja-vu - vă mai amintiţi de anul 2005 şi de isteria reautorizării)? Ce s-ar întâmpla cu examenele organizate de MCC şi care ar fi valoarea acelor certificate emise de MCC? Care ar fi nivelul minim de pregătire pentru a putea fi candida la intrarea în această breaslă strict organizată: Liceu? Facultate - ce facultate? Masterat - ce masterat? Experienţă minimă - ce fel de experienţă şi verificabiă în ce mod? Cum ar putea stabili acest super-ordin profesional (tot respectul) de câţi traducători autorizaţi şi de câţi interpreţi autorizaţi este nevoie pe fiecare limbă în România pentru a se asigura că titulul de traducător autorizat nu e proţăpit pe toate gardurile, că se poate controla respectarea regulilor stabilite de ordin, că se pot acoperi nevoile populaţiei şi că toţi cei care deţin acest titlu au de lucru - cu alte cuvinte că există un echilibru optim între cerere şi ofertă? Cum va reuşi ordinul nostru teoretic să convingă unii traducători să activeze în oraşe mai mici, unde nu există nici picior de traducător autorizat, în loc să migreze către mari centre urbane, unde concentraţia de traducători este mai mare decât cea de taximetrişti? Pentru ce servicii profesionale ar putea stabili tarife, fie ele şi minimale? Prima mea întrebare când se tot afirmă "ce bine ar fi să avem tarife minimale ca notarii!" este "Pentru ce servicii? Numai pentru traducere, fără revizie, fără terminologie, fără alte servicii care intră în orice proiect de traducere?" SR EN 15038 consacră revizia ca fiind obligatorie pentru orice proiect, fie el şi de 2 cuvinţele, inclusiv pentru traducerea autorizată. Mă gândesc că această breaslă de super-traducători va dori totuşi să se ridice la cele mai înalte standarde profesionale existente şi chiar se va folosi cu abilitate de standardele existente pentru a-şi mări statutul profesional? Cum se vor putea fixa tarife pentru toate etapele prin care trebuie să treacă o traducere autorizată conform standardului SR EN 15038? Vor fi aceste tarife suficiente pentru cei care percep acum tarife de 5-10 ori peste nivelul pieţei?
Repet, este un scenariu pur imaginar a ceea ce ar putea însemna reorganizarea unei profesii atât de numeroase pe baze complet diferite, cu mult mai stricte, pentru a ne putea intitula profesiune liberală. Multe întrebări, eu aştept încă un răspuns realist şi fezabil practic de la oricine îl poate oferi, înainte de a le declara întrebări retorice.
[Editat la 2008-07-19 11:05] ▲ Collapse
| | | | | Cum e cu tarifele minime II | Jul 19, 2008 |
Cristiana are dreptate: aşa este, trebuie creată profesia liberală nouă numită "traducător şi interpret autorizat", cu uniune profesională care să se înfiinţeze conform unei legi, să cuprindă obligatoriu toţi membrii profesiei şi care să reglementeze toate aspectele profesiei; profesia nouă şi de sine stătătoare "traducător şi interpret autorizat" trebuie introdusă ca atare în COR; deci ca profesie diferită de "traducător" în general, adică exact cum "contabil autori... See more Cristiana are dreptate: aşa este, trebuie creată profesia liberală nouă numită "traducător şi interpret autorizat", cu uniune profesională care să se înfiinţeze conform unei legi, să cuprindă obligatoriu toţi membrii profesiei şi care să reglementeze toate aspectele profesiei; profesia nouă şi de sine stătătoare "traducător şi interpret autorizat" trebuie introdusă ca atare în COR; deci ca profesie diferită de "traducător" în general, adică exact cum "contabil autorizat" şi "expert contabil" sunt profesii de sine stătătoare, ambele membre ale uniunii profesionale CECCAR şi diferite de "contabil" în general, care nu este primit în CECCAR.
Uniunea profesională ar elabora şi standarde de lucru, instrucţiuni etc. (acuma lucrăm tot după cele ale UNNPR şi aprobate de MJ ca Anexa 1 la OMJ 233/C/1996) şi cod deontologic al profesiei şi tot ce trebuie, va organiza cursuri de calificare şi perfecţionare, va organiza examenele de autorizare şi reautorizare şi îi va propune pe candidaţii declaraţi reuşiţi spre a fi autorizaţi de Ministerul Justiţiei; şi UNNPR tot aşa face: ea organizează examenele de admitere în profesia liberală "notar public", dar numirea în funcţie este tot de la MJ, dar la recomandarea UNNPR. Chestia cu admiterea în profesie pe bază de examen este la toate celelalte profesii liberale, şi la notari, şi la avocaţi, şi la contabilii autorizaţi şi la experţii contabili, şi la psihologi - da, până şi "psiholog" este profesie liberală din 2004, are uniune profesională Colegiul Psihologilor şi nimeni care nu are atestatul de liberă practică de la Colegiul Psihologilor nu poate practica această profesie pe teritoriul României. Şi la alte uniuni profesionale este la fel, uniunea profesională, care o fi ea, organizează examen de admitere în profesie; de asta nu orice absolvent de drept ajunge notar public sau avocat, ci doar cei care reuşesc la examenul organizat de uniunile profesionale respective.
Cât despre reautorizare, ea este absolut necesară, iar precedentul din 2004 a fost în conformitate cu Legea nr. 281/2004 şi a apărut exact din necesitatea de a îmbunătăţi calitatea traducerilor autorizate şi mai ales a interpretariatului autorizat efectuat în special pentru instanţe, unde s-au înregistrat cică numeroase plângeri privind calitatea slabă a prestaţiilor. Mare scofală cu organizarea acestor examene nu cred că ar fi; cum poate Ministerul Culturii să organizeze aşa ceva, de ce uniunea profesională nu ar putea? Bani să aibă, şi îi va avea din taxele de examene plătite de candidaţi, că tot de acolo are bani şi Ministerul Culturii; din bani închiriezi spaţii, plăteşti profesori care să facă subiecte de examen, plăteşti supraveghetori, plăteşti corectori şi tot ce mai trebuie. Nu mi se pare deloc nerealistă soluţia.
Ca o condiţie obligatorie de admitere la examen şi implicit de admitere în profesie este dovada de studii superioare, deci diplomă de licenţă sau echivalentă, de la facultăţi de drept şi de la facultăţi de filologie, precum şi foaie matricolă care să ateste o medie generală de minim 7 în toţi anii de studii; şi asta e relativ, fiindcă unul cu 7 la o universitate bună precis ştie mai mult decât unul cu 9 şi ceva către 10 la o universitate slabă; deci oricum cel care va cerne va fi tot examenul de admitere în profesie, care va fi la fel pentru toată lumea care îl dă în acea sesiune şi diferenţiat pe limbi; media generală pe toţi anii de facultate nu se va aduna la media de la examenul de admitere în profesie - care şi aia r trebui să fie de minim 7 -, ci doar va fi condiţie obligatorie de înscriere la acest examen; asta deoarece experienţă în profesie nu văd cum ar fi posibil de solicitat pentru obţinerea autorizaţiei şi admiterea în profesie, având în vedere că profesia nu poate fi exercitată decât de cei care deja au autorizaţie, deci cum să îşi facă omul experienţă, dacă nu are cum? Sau poate o avea careva o idee mai bună.
Uniunea profesională ar impune şi mult doritele tarife minime, astfel încât toţi membrii profesiei să câştige un venit decent, care va fi impozitat de către organul fiscal ca venit din profesii liberale, nu din activităţi comerciale. Astfel, traducătorii şi interpreţii autorizaţi ar avea acelaşi regim fiscal ca notarii publici, avocaţii şi alte profesii libere.
Cât despre tarifele din Anexa 4 stabilite de UNNPR, ele _sunt_ tarife minime, nu fixe, după cum tot minime şi nu fixe sunt şi celelalte tarife, pentru celelalte activităţi notariale din celelalte anexe la acelaşi OMJ 943/C/2005; de aia la unele notariate o legalizare a semnăturii traducătorului este 18 lei, adică tariful minim de 15 ron + TVA 2,85 lei, iar la alţii este 24 lei, adică 20 lei (deci peste tariful minim de 15 lei) + TVA 3,80 lei etc.; la fel şi la întocmirea diverselor acte notariale sunt mici diferenţe, tocmai fiindcă tarifele stabilite prin OMJ 943/C/2005 sunt minime şi nu fixe. Dar revenind la activitatea de traducere autorizată, este vorba până la urmă de una şi aceeaşi activitate, indiferent dacă o prestează notarul public autorizat sau traducătorul autorizat; atunci dacă e aceeaşi activitate, de ce să fie privită diferit şi mai ales de ce să fie taxată diferit? Deci ideea nu este numai că traducătorii şi interpreţii autorizaţi trebuie să aibă o uniune profesională care să impună tarifele minime practicate obligatoriu de toţi membrii profesiei, ci că aceste tarife minime ale traducătorilor autorizaţi să fie aceleaşi cu cele ale notarilor publici autorizaţi să facă astfel de traduceri, deci exact aceleaşi cifre, că aşa este corect şi echitabil, fiindcă fac exact ceea ce facem şi noi, traducătorii şi interpreţii autorizaţi, deci nu e corect ca unii să avem un tarif minim mai mic sau mai mare decât alţii. Ba dimpotrivă, cele două uniuni profesionale, a notarilor publici şi a traducătorilor şi interpreţilor autorizaţi, ar trebui să colaboreze strâns şi să stabilească împreună tarifele comune şi care să fie standardul de pagină, ca să fie bine pt. toţi, nu să ne furăm căciula unii la alţii.
Ce nu mi-a clar mie şi niciodată nu mi-a fost este chestia cu limbile rare vs. tarifele minime. În primul rând, nu văd de ce ar trebui făcută o diferenţiere la plată între limbi rare vs. limbi frecvente, din moment ce acest lucru nu ar fi echitabil? Nici legea germană nu face o astfel de diferenţiere şi eu nici nu îi văd sensul, din moment ce munca prestată este aceeaşi. De ce un certificat de naştere tradus din română în arabă (exemplu dat la pură întâmplare) ar trebui să coste musai-musai mai mult decât acelaşi certificat tradus din română în italiană (iarăşi exemplu dat la pură întâmplare), sau franceză, că se consideră de largă circulaţie? Nu e acelaşi efort? Nu tot aceleaşi cunoştinţe implică activitatea aceasta de traducere? Traducătorul de arabă nu trebuie să fie pe arabă la fel de competent pe cât trebuie să fie de competent traducătorul de italiană pe italiană, sau traducătorul autorizat de franceză pe franceză? Başca faptul că pe multe limbi rare majoritatea traducătorilor din şi în acea limbă sunt vorbitori nativi ai acelei limbi, adică străini stabiliţi definitiv sau temporar în România, unii cu familii aici, nevastă, copii etc. Iar unele limbi care nu sunt de circulaţie internaţională aici în România reprezintă limba maternă a unei minorităţi naţionale, cum e maghiara în Ardeal sau turca aici în Dobrogea. Din traducătorii autorizaţi care traduc din şi în turcă, cred că 99% sunt de naţionalitate turcă, deci vorbitori nativi; şi e şi firesc să fie aşa, nu e nimic anormal în asta şi nu e absolut nicio problemă; atunci de ce nu ar fi tarife minime egale? Dar oricum asta nici nu are importanţă, adică dacă limba e rară sau nu, la plată, legat de tarife minime; adică tarifele fiind minime, deci nu fixe, toată lumea are voie să ceară de la acel tarif în sus, deci oricât în sus, cât crede de cuviinţă, doar că nimeni nu are voie să ceară nici un ban în jos faţă de tarifele minime. Deci atunci cu ce ar fi afectaţi cei cu limbi rare?
De ce sunt necesare tarifele minime? Fiindcă preţurile merg tot în jos, din ce în ce mai mult; plus că traducătorul şi interpretul autorizat, ca liber-profesionist, nu are cum să fie salariat; salariaţii au minim salariul minim pe economie, noi nu avem nimic, nimic, niciun minim garantat; dacă am avea tarife minime exact ca alte profesii libere şi exact aceleaşi cifre ca notarii publici, care fac aceeaşi activitate ca noi – una din activităţile lor notariale – problema protecţiei sociale s-ar rezolva şi la noi. Iarăşi Cristiana are dreptate: a observat foarte bine aberaţia din România: SRLurile de traduceri, care sunt firme particulare, plătesc mai prost decât statul, iaca de unde sunt problemele; foarte multe SRLuri nu numai că nu vor să dea traducătorilor autorizaţi măcar atât cât e pragul minim din Anexa 4 a UNNPRului, că atunci toată lumea ar fi mulţumită şi nu s-ar mai plânge de ele; nu, e mult mai grav: nu numai că nu dau traducătorului minim atât, dar ele însele iau de la clientul final mult mai puţin decât atât; la noi sunt firme care iau 9-10 lei pagina de la clientul final, când Anexa 4 zice de minim 20 lei pagina la clienţi persoane fizice şi minim 25 lei pagina la clienţi persoane juridice. E clar că traducătorii autorizaţi care lucrează cu asemenea birouri de traduceri abia îşi duc zilele şi nu numai atât: din puţinul pe care îl primesc, îşi plătesc singuri şi impozitul, şi contribuţiile la casa de pensii şi casa de sănătate etc.; iar SRLul primeşte factură de la traducătorul autorizat PFA, ca de altfel şi de la notariat, facturi pe care le bagă la cheltuieli deductibile, deci tot SRLul are de câştigat ceva şi traducătorul autorizat are de pierdut. Asta nu s-ar întâmpla dacă activitatea ar fi scoasă din rândul celor comerciale şi nu ar mai putea fi exercitată de comercianţi. Fiindcă aici e problema: nu zice nimeni ca traducătorii autorizaţi să nu îşi înfiinţeze birouri de traduceri, ok, dar nu ca SRLuri, ci ca birouri de traducători şi interpreţi autorizaţi asociaţi, exact cum sunt şi birourile de notari publici asociaţi, care categoric nu sunt SRLuri, nu sunt societăţi comerciale. Deci nimeni nu zice să rămâi PFA, să lucrezi musai individual; asociază-te, fă-ţi birou, dar nu ca SRL; într-un birou din ăsta făcut prin asociere, alta ar fi situaţia, toată lumea ar avea calitatea de asociat, nimeni nu ar mai fi exploatat, toată lumea ar participa în mod egal la cheltuieli şi ar avea profit / pierdere după cum ar munci şi fiecare şi-ar lua banii toţi pe munca lui, nu i-ar mai împărţi cu patronul de SRL, care de multe ori nici nu are vreo legătură cu profesia de traducător autorizat. Un SRL oricine îl poate înfiinţa, pe când un birou de notari publici asociaţi numai membrii acestei profesii; la fel ar trebui să fie şi cu birourile de traducători autorizaţi asociaţi. De aia zic că scoaterea activităţii de efectuare a traducerilor autorizate şi a interpretariatului autorizat din rândul activităţilor comerciale ar rezolva problema, această activitate nu s-ar mai face prin societăţi comerciale şi atunci nu ar mai fi nimeni să nu vrea tarifele minime, care e clar că sunt în interesul nostru al tuturor membrilor profesiei, precum şi în interesul profesiei vecine şi prietene: notarii publici. ▲ Collapse
| | | | Big Ben
Local time: 15:59
Romanian to English
| Cine se teme de concurenta..?!?? | Jul 19, 2008 |
CRISTIANA.. ti-am zis eu ca unii nu vor intelege? Uite ca am avut dreptate.:)
OVIDIU... am eu impresia sau tu esti hotarit sa institui un monopol si sa iti elimini concurenta?:) Stiam ca vrei sa elimini SRL-urile exploatatoare!:) Ce nu stiam e ca i-ai luat in vizor si vrei sa-i elimini de pe piata libera pe colegii traducatori autorizati de Ministerul Justitiei care nu sint absolventi de studii superioare filologie sau drept.
Da-mi voie sa citez din legislatia ... See more
| | | | | Pages in topic: < [1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Oferte cel puţin caraghioase | CafeTran Espresso | You've never met a CAT tool this clever!
Translate faster & easier, using a sophisticated CAT tool built by a translator / developer.
Accept jobs from clients who use Trados, MemoQ, Wordfast & major CAT tools.
Download and start using CafeTran Espresso -- for free
Buy now! » |
| | Anycount & Translation Office 3000 | Translation Office 3000
Translation Office 3000 is an advanced accounting tool for freelance translators and small agencies. TO3000 easily and seamlessly integrates with the business life of professional freelance translators.
More info » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
